Linkuri accesibilitate

Piruetele Coaliției. Serviciile secrete, liber la dosarele penale de corupție


Liderul PSD, Marcel Ciolacu, și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la dezbaterea și votul din Camera Deputaților privind Codurile penale.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la dezbaterea și votul din Camera Deputaților privind Codurile penale.

Serviciile secrete sunt la un pas de a-și recupera puterea pe care o aveau până în 2020, revenind în procesele penale, inclusiv în cele de corupție. Camera Deputaților a consfințit prin vot victoria SRI, obținută însă după mari „emoții” la Comisia juridică.

Tot Camera Deputaților, decizională, a eliminat complet pragul pentru abuzul în serviciu, stabilit inițial la 250.000 de lei, scandal care a ținut capul de afiș în ultimele zile și care ar putea ridica probleme de neconstituționalitate.

Votul de miercuri din Cameră a fost dat fără dezbateri și fără vreo justificare pentru cele decise. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care a absentat plin de curaj de la discuțiile din comisie, a spus în plen că susține aceste proiecte „deoarece se încadrează în linia Constituției și le voi vota”.

Modificările aduse Codului de Procedură Penală, care permit ca interceptările realizate de serviciile secrete să fie utilizate ca probe în procesele penale, au trecut cu 168 de voturi pentru, 75 contra, 20 abțineri.

Cele pentru eliminarea abuzului în serviciu au trecut cu 191 voturi pentru, 55 contra, 12 abțineri.

Telenovela unei răzgândiri cu cântec

După ce marți, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților au avut loc scene în premieră până și pentru greu încercatul Parlament românesc, miercuri altercațiile dintre deputații puterii ( PSD, PNL și UDMR) și cei ai opoziției (USR) au atins noi culmi ale acuzelor.

Liderul USR, Cătălin Drulă, a spus că ceea ce se petrece este de „noaptea minților” și că până și fostul ministru al Justiției, controversatul Florin Iordache, autor al faimoasei Ordonanțe 13, pare, prin comparație, că are „coloană vertrebrală”.

„Capul sus. Ce ați făcut zilele astea e de noaptea minților. Ar trebui să vă întrebe poporul dacă sunteți sănătoși la cap. Predoiu spunea acum trei zile că pragul de 250.000 de lei este pragul pe care îl susține și și-l asumă. Azi susține că nu trebuie prag. Îl faceți pe Florin Iordache să pară un ministru al Justiției cu coloană vertebrală prin comparație. Ceea ce ați făcut din dezbaterea pe un subiect extrem de important, al Codurilor penale, felul cum ați ratat orice fel de discuție serioasă în Parlament, cu telefoane date la cabinetul scurt, arată exact de ce nu mai trebuie să conduceți țara, pentru că una e șpaga de la dutty-free de la aeroport și alta e guvernarea unui stat”, a spus Drulă de la tribuna Parlamentului.

Decizia în ceea ce privește pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, a fost luată la o întâlnire la Vila Lac între liderii Coaliției, dar propunerea a venit, potrivit informațiilor Europei Libere, de la ministrul Predoiu.

Așa încât, vizat direct și transformat în țap ispășitor inclusiv de colegii din coaliție, care au căutat să se derobeze de responsabilitate, Cătălin Predoiu a atacat USR.

„Aceste proiecte, așa cum au fost ele votate astăzi, aceste proiecte au stat în mâna dvs., dragi colegi din opoziție, aproximativ 12 luni. Ați stat și v-ați uitat la ele și apoi au fost preluate de această coaliție. După dezbateri dure, dificile, a fost adoptat acest proiect. Ce să înțelegem că e bine ca voi care nu faceți nimic sau noi care dezbatem și votăm”, a declarat Predoiu.

Dar aceste scene din plen le-au egalat cu greu pe cele de cu o zi înainte de la Comisia Juridică a Camerei.

Sub bagheta controversatei Laura Vicol (PSD), deputații au făcut o spectaculoasă piruetă eliminând atât pragul pentru abuzul în serviciu, cât și posibilitatea de a folosi înregistrările făcute de SRI pe mandate de securitate națională ca probe în dosarele penale, mai exact în cele de corupție.

De fapt, deputații juriști au extras cu penseta din Articolul 139 alineatul 2 din CPP fix prevederea referitoare la corupție și la infracțiunile asimilate corupției, lăsându-le pe toate celelalte: trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene etc.

Finalul ședinței a fost apoteotic: Laura Vicol a fost chemată „ de urgență” în birou de unde, în urma unei discuții cu Marcel Ciolacu, a ieșit cu altă decizie „în plic”. Amendamentele au fost retrase și înregistrările SRI s-au întors în dosarele penale.

„Am fost sunată de toți reprezentanții guvernului, care au cerut să rămânem la forma inițială trimisă de Ministerul Justiției”, a spus Vicol la întoarcere, justificând că aceasta este solicitarea liderilor Coaliției.

Șefa Comisiei Juridice, Laura Vicol, despre eliminarea pragului privind abuzul în serviciu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00

Mai urmează un hop la CCR

Serviciile secrete au putut respira ușurate. Pe moment doar. Reprezentanții AUR și cei ai Forței Dreptei au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională.

Unul dintre argumente este acela că legea ieșită de la Camera Deputaților are o formă radical diferită de cea a Senatului.

Cele două formațiuni nu au însă numărul de parlamentari necesar pentru un astfel de demers, așa că rămâne de văzut care va fi poziția USR.

Codul de procedură penală se strecoară prin portița CCR

Proiectul de modificare a Codului de procedură penală, înaintat de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, prevede că serviciile de informații revin în procesele penale, prin reintroducerea posibilității ca înregistrările făcute de SRI pe mandate de securitate națională să poată fi folosite ca probe în procesele penale, inclusiv cele de corupție.

Proiectul Ministerului Justiției încearcă să pună legea în acord cu Decizia CCR din februarie 2020 și ajunsese la Parlament încă din decembrie 2022, fiind practic cunoscut de toată lumea.

Decizia Curții Constituționale a lăsat o portiță legiuitorului în privința folosirii acestor interceptări, în sensul în care spune că înregistrările care „presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului” sunt constituționale, cu condiția oferirii unor garanții. În caz contrar, legea ar fi lipsită de „claritate și previzibilitate”, au motivat judecătorii CCR.

Pe scurt, spune CCR, dacă se contruiește un„ cadru adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității” mandatelor de interceptare, folosirea probelor obținute de SRI poate fi constituțională. Doar că, precizează aceeași motivare a CCR, este obligatorie o „procedură clară și explicită referitoare la verificarea legalității”.

Ce garanții ale drepturilor fundamentale oferă legea adoptată

Proiectul Codului de procedură penală, votat miercuri de Camera Deputaților, decizională, introduce mai multe articole care ar putea rezolva parțial chestiunea contestării legalității interceptărilor.

Este încercarea unei soluții de compromis care ne arată mai degrabă forța pe care o au serviciile secrete și cred că pentru democrație e rău, deși ar putea să aducă unele beneficii pe termen scurt pentru prinderea unor infractori, mai ales în zona de corupție.

În primul rând, este vorba de faptul că persoanele care au fost puse sub supraveghere trebuie să fie informate în termen de 10 zile de procuror asupra măsurii, pe care o pot contesta. Mai mult, persoana supravegheată are dreptul să ceară procurorului să vadă atât conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activitățile de suprapveghere, cât și conținutul audio sau video al înregistrărilor (art. 145 CPP).

În plus, legalitatea autorizării mandatului de siguranță națională, modul de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică de Cameră Preliminară.

Problema logisticii de interceptare, asupra căreia SRI are practic monopol, este una veche și despre care s-a discutat încă din martie 2016 de la prima decizie a CCR care a scos serviciile secrete din activitatea de urmărire penală.

Niciun parchet nu avea propriul serviciu de interceptare, fiind obligat să folosească tehnica SRI. Doar DNA a reușit să-și creeze o structură mai performantă, iar înființarea DOS în cadrul MAI nu a rezolvat situația.

„În toată Europa procurorii au poliția judiciară unde există un serviciu de interceptări. La noi știm bine care e situația, procurorii apelează la poliția de la MAI, unde există un serviciu DOS (Direcția de Operațiuni Speciale - n.r.), unde sunt oameni puțini, nespecializați, fără capacitate tehnică, așa cum are SRI. D-aia SRI a rămas cel mai tare”, spune pentru Europa Liberă judecătorul Cristi Danileț.

Hotărârea CCR din 2020 a fost doar una dintre deciziile Curții prin care serviciile secrete au fost scoase din procedurile penale.

Urmarea a fost nefastă pentru multe dosare de corupție, nume grele scăpând de condamnare din simplul motiv că din dosarele penale au fost eliminate interceptările făcute cu tehnica SRI, chiar dacă mandatele erau eliberate legal de Curtea Supremă.

De ce sunt privite cu suspiciune serviciile secrete

Suspiciunea cu care sunt privite în societate serviciile de informații este generată pe de o parte de analogia permanentă cu fosta Securitate și teroarea pe care aceasta a exercitat-o asupra populației prin călcarea în picioare a celor mai elementare drepturi și libertăți, iar pe de alta de recentul episod legat de legile siguranței naționale.

Din drafturile apărute în presă și despre care Europa Liberă a scris in extenso, reieșea că serviciile secrete obțineau mult mai multă putere, extinzându-și sfera de acțiune, dar și că existau și o serie de prevederi care sfidau drepturile și libertățile individuale.

Președintele Iohannis a admis că respectivele drafuri au fost făcute de serviciile de informații cu ajutorul unor „experți” de la palatul Cotroceni.

Directorul SRI, Eduard Hellvig, nu ratează nicio aparție publică pentru a se referi la necesitatea adoptării acestor legi.

Ultima disertație pe tema aceasta a avut loc săptămâna trecută cu ocazia aniversării a 33 de existență a SRI.

„Existența unei legislații clare ne-ar oferi un reper. Și nu doar în sensul în care serviciile de informații primesc instrumente pentru a acționa, ci și în cel în care acestora li se setează limite și li se impun răspunderi”, a spus directorul SRI.

XS
SM
MD
LG