Bună dimineața, dragi prieteni,
Schimbările majore determinate de noua administrație de la Casa Albă, atât în rândurile angajaților federali, cât și în relațiile internaționale, sunt subiecte principale din presa occidentală și românească.
Dar iată principalele știri ale dimineții cu implicații directe în România:
- Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că a discutat cu liderul rus, Vladimir Putin, despre cum s-ar putea încheia războiul din Ucraina. „Discutăm cu ambele părți”, a spus el.
- Problema suspendării, respectiv a demisiei președintelui Klaus Iohannis și organizarea alegerilor cu un interimat, s-ar putea afla pe agenda unor discuții, azi, la Cotroceni.
- Alegerile parlamentare din Kosovo au fost câștigate de Mișcarea pentru Autodeterminare a premierului Kurti, dar sub pragul asigurării majorității. În Serbia continuă protestele contra președintelui Vucici.
Donald Trump despre conflictul Rusia-Ucraina: „Discutăm cu ambele părți”
Europa Liberă redă informațiile potrivit cărora președintele SUA, Donald Trump, a discutat - posibil chiar în mai multe rânduri, nu e clar când anume - cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, primii pași de făcut pentru încheierea războiului din Ucraina.
„Discutăm cu ambele părți”, a confirmat el pentru jurnaliștii acreditați la Casa Albă, în timp ce se aflau în Air Force One în drum spre New Orleans pentru deschiderea Super Bowl.
Putin „vrea să vadă că nu mai mor oameni”, a punctat de asemenea Donald Trump într-un interviu NY Post, citat de Politico.
Pe de altă parte, urmează o săptămână cheie pentru Ucraina. La conferința de securitate de la Munchen, Volodimir Zelenski se va întâlni cu vicepreședintele american JD Vance, dar și cu însărcinatul special pentru Ucraina al președintelui Trump, Keith Kellogg.
Europa Liberă notează însă că acesta a respins speculațiile potrivit cărora Statele Unite vor prezenta la Munchen viziunea lor asupra unui plan de pace.
Între timp, ucrainenii se confruntă cu noi și noi atacuri cu drone și rachete, în plină iarnă, în al treilea an de război. Totuși, președintele Zelenski a atras atenția că planul de pace trebuie să ofere o pace durabilă, să ofere Ucrainei garanții de securitate, nu numai să oprească actualul război, relatează The Guardian.
Pe de altă, Polonia avertizează că pacea din Ucraina nu trebuie să ducă la redeschiderea conductelor de gaz rusesc spre Europa, notează BBC.
Altfel, influența Moscovei autoritariste în Europa ar putea spori.
Într-un prim interviu acordat presei din România la șase luni de la preluarea mandatului, ambasadorul rus la București, Vladimir Lipaev, declară la Hotnews că Moscova nu a fost implicată în manipularea alegerilor prezidențiale din România.
El spune că președintele Iohannis nu a adus dovezi în sprijinul afirmațiilor sale că Rusia este „actorul statal” care a lucrat în favoarea campaniei electorale agresive a candidatului Călin Georgescu.
Vladimir Lipaev adaugă că documentele CSAT desecretizate la 4 decembrie, cu două zile înainte ca judecătorii CCR să decidă anularea prezidențialelor, nu prezintă decât informații generale, fără dovezi limpezi.
Ceea ce - oricât ar părea de curios - nu e tocmai departe de adevăr având în vedere nu numai acuzațiile lui politicianului pro-rus Călin Georgescu, ci și ale opoziției pro-occidentale, precum și ale unor analiști și observatori de la București.
Demisionează sau nu demisionează președintele Klaus Iohannis
Anularea alegerilor este, de altfel, motivul principal înscris pe cererea de suspendare - depusă din motive birocratice a treia oară - la Camera Deputaților și la Senat de parlamentari ai partidelor radicale AUR, POT și SOS. Acest al treilea start al suspendării a fost însoțit inclusiv de semnăturile a 26 de parlamentari USR, după cum a explicat Europa Liberă.
Cererea beneficiază acum de 178 de semnături față de cele numai 155 necesare (o treime din numărul total al deputaților și senatorilor).
Și, având în vedere declarațiile repetate ale liderului UDMR, Kelemen Hunor, dar și ale președintelui PNL, Ilie Bolojan, că plecarea lui Klaus Iohannis înainte de învestirea noului președinte ales în mai, nu este exclus ca unii parlamentari ai Puterii să voteze demiterea alături de Opoziție.
Viteza cu care se pot derula procedurile de suspendare din Parlament depind însă de șefii Camerelor, respectiv Birourile lor reunite.
PSD și PNL - care au tergiversat până acum pașii necesari - par să fi rămas cu o marjă de manevră destul de restrânsă după ce numărul de voturi pentru suspendare s-a mărit. SpotMedia trece în revistă posibilele scenarii.
Un element de notat este declarația candidatului desemnat de PNL și PSD pentru cursa prezidențială, Crin Antonescu, potrivit căruia formula demisiei este preferabilă demersurilor de suspendare, care presupun organizarea unui referendum și tensiunea unei campanii și care s-ar suprapune peste cea a alegerilor prezidențiale propriu-zise.
Este contextul în care de la Cotroceni a răzbătut informația potrivit căreia Klaus Iohanis se întâlnește cu liderii Coaliției, fără ca întâlnirea să fie confirmată oficial de Președinție.
Rezultat la limită în alegerile parlamentare din Kosovo
Europa Liberă relatează că partidul premierului kosovar, Mișcarea pentru Autodeterminare, a câștigat alegerile parlamentare de duminică, dar nu a reușit să obțină majoritatea. Sprijinul în Parlament se anunță fragil sau chiar problematic, relatează colegii din regiune.
În ciuda dimensiunii minuscule, guvernarea din Kovoso este crucială pentru stabilitatea regiunii, având în vedere garanțiile acordate de Statele Unite și Uniunea Europeană, pe de o parte, și că Serbia, sprijinită de Rusia, nu recunoaște nici azi independența micului stat multietnic.
Între timp, la Belgrad și în alte orașe sârbești continuă manifestațiile maraton contra președintelui Vucici. Ele au început acum trei săptămâni după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, din cauza unei lucrări prost executate, ca urmare a corupției.
Și la Budapesta a avut loc o manifestație, dar nu de protest, ci în onoarea liderului autoritarist, Viktor Orban și a mesajului său contondent anti-UE, expus la Madrid, la o reuniunea a liderilor de extremă dreaptă din Europa, relatează Hotnews.
Politico, BBC și alte mari publicații încearcă să explice de ce Alternativa pentru Germania, partidul extremist aflat pe locul 2 în preferințele alegătorilor pentru scrutinul de la 23 februarie, a câștigat aderenți inclusiv în ceea ce altă dată era fiefuri social democrate sau de ce tinerii votează extremiști.
Alte subiecte:
- ProTV vorbește la „România, te iubesc” despre subiect tabu: donarea de organe. Echipele medicale ar putea salva mai multe vieți dacă românii ar fi mai deschiși ideii. Biserica Ortodoxă nu se opune prelevării, relata recent Libertatea.
- Adevărul intră în dezbaterea legată de eliminarea Istoriei la clasa a XII-a la liceele cu profil real. Găsiți poziții pro&contra la Europa Liberă, dar și despre excluderea matematicii de la Uman.
- NYT întrerupe „programul” ca să anunțe că Palmerson, motanul angajat la Foreign Office, a fost detașat la cerere în Bermude. Surse apropiate personajului vorbesc însă despre disensiuni cu Larry, motanul din Downing Street 10.
Nu uitați că ne puteți scrie pe e-mail la adresa treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena
