150 de milioane de euro plătește Ministerul Dezvoltării pentru consolidarea planșeului care susține Piața Unirii din București. Banii au fost aprobați în ședință de guvern din 26 aprilie în regim de urgență, după ce ani întregi lucrarea nu a fost o prioritate. În urmă cu șapte ani, reconstrucția ar fi costat, conform expertizelor, de douăzeci de ori mai puțin.

Acum șase ani, în 2017, experți în construcții avertizau că lucrările de reabilitare și consolidare ar fi trebuit să înceapă „cât mai curând posibil pentru a evita avansarea rapidă a degradărilor existente și un colaps nedorit al structurii sau a unor părți din aceasta”.

Planșeul din Piața Unirii, în fapt un pod de beton cu lățimea de 32 de metri și lungimea de 350 de metri, acoperă râul Dâmboviţa, în zona pieței cu același nume.

Construit în anii '30, are rolul de a „dirija" râul pe sub pământ din fața Hanului lui Manuc, pe diagonala parcului și până la peretele pasajului subteran rutier. De acolo, râul iese din nou la suprafață, lângă Magazinul Unirii.

În numărul din 7 noiembrie 1936, cotidianul Viitorului titra că „în mai puțin de trei ani, Capitala a fost înzestrată cu o operă de utilitate publică ce poate servi drept model oricărei alte gospodăriri comunale”. Opera edilitară era creația primarului liberal Alexandru Donescu.

La inaugurarea Pieței Națiunii, cum se numea atunci Piața Unirii, susținută de plafonul care trecea prin fața tribunalului, urma să asiste chiar regele Carol al II-lea, după cum titra același ziar pe 17 august, un an mai târziu. Sistematizarea zonei Unirii a continuat și în anii următori, dar și în regimul comunist.

Peste planșeu a fost construit pasajul rutier Unirii și sub el, dar și sub Dâmbovița, au fost amenajate stațiile de metrou Unirii 1, Unirii 2 și pasajul pietonal dintre acestea.

La structura inițială, au fost realizate modificări cu ocazia lucrărilor la magistrala de metrou din anii '80. Au fost demolate bucata din aval de podul Șerban Vodă și porțiunea dintre str. Pictor Tonitza și Căldărari.

Astăzi, bucureștenii cu care am vorbit în Piața Unirii nu au încredere că autoritățile vor duce la capăt planul „urgent" de consolidare a planșeului. Video:

2017 - prima expertiză

În 2017, Administrația Străzilor din București a comandat expertizarea tuturor podurilor și pasajelor din Capitală. De planșeul Piața Unirii s-a ocupat o firmă din Iași.

Concluziile expertizei arată, fără echivoc, ce au găsit specialiștii în subteran:

• degradări multiple, cauzate de lipsa totală a lucrărilor de întreținere a planşeului, de umiditatea extremă cauzată de ridicarea permanentă a nivelului apei până la nivelul suprastructurii și pe baza absenței unor curenți de aer pe direcție longitudinală.
• armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secțiune, vegetație acvatică pe fața betonului și defecte la riglele cadrelor;
• grinzi secundare (nervuri) demolate, zone, care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat și care sunt într-o stare avansată de coroziune;
• grinzi secundare (nervuri) cu secțiune de rezistențā puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltrațiilor de apă în rosturi;
• beton exfoliat, armături corodate și infiltrați locale în placa de beton a planşeului; defecte de execuție și lucrări executate necorespunzător, efectuate cu ocazia diverselor intervenți la planșeu;
• degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale și parapete.

Pentru rezolvare, experții propuneau două variante: consolidarea structurii existente sau reconstrucția totală a planșeului, adică un planșeu nou.

Devizele estimative se ridicau la 27,2 milioane de lei pentru consolidare, 26 de milioane de lei pentru un planșeu nou.

„Recomandăm ca lucrările de reabilitare și consolidare, aplicând oricare din soluțiile prezentate în cuprinsul expertizei, să înceapă cât mai curând posibil pentru a evita avansarea rapidă a degradărilor existente și un colaps nedorit al structurii sau a unor părți din aceasta”, spuneau experții acum șase ani.

Un raport bine păzit

Raportul din 2017 privind planșeul de la Unirii n-a fost făcut public, în totalitate, până la începutul acestui an. Au fost folosite doar concluzii, în diverse acte administrative, cel mai des citată fiind înscrierea sa în clasa tehnică IV - nesatisfăcătoare.

În martie 2019, consilierii generali aprobau o hotărâre prin care se stabileau indicatorii tehnico-economici pentru refacerea planșeului Piața Unirii.

Lucrare era estimată la 97 de milioane de lei, aproape 20 de mii de euro - circa 15% din cât alocă acum guvernul.

În ședința de consiliu a venit directorul Administrației Străzilor și Pasajelor din Municipiul București de la acea vreme, Mirela Ioniță, care vorbea de infiltrații în pasaj, de plăci care stau să cadă.

Hotărârea aprobată în martie 2019 nu a avut vreodată o finalitate, iar de Planșeul Unirii nu s-a mai discutat în timpul administrației Firea.

Abia după schimbarea conducerii Primăriei Capitalei, în 2021, concluzii din raportul de expertiză au apărut într-un document esențial care privește siguranța bucureștenilor: Planul de analiză și acoperire a riscurilor pentru municipiul București, un document strategic care trebuie actualizat anual sau când apar alte riscuri decât cele analizate.

În document se menționează necesitatea reabillitării de urgență și pericolul pe care îl reprezintă construcția grav avariată.

„Demararea și finalizarea lucrărilor de reabilitare a planșeului Piața Unirii este de maximă urgență având în vedere concluziile expertizelor din anii 2004, respectiv 2017, cât și observațiile noastre făcute cu ocazia inspecțiilor la lucrările amenajării, în care se observă o degradare accentuată și accelerată a ansamblului structural al planșeului, existând riscul provocării unor inundații cu consecințe grave” - extras din Planul de analiză și acoperire a riscurilor pentru municipiul București.

Contactat de reporterii Europei Libere, expertul semnatar, Cristian Comisu spune că expertiza a fost trimisă prin poștă, beneficiarul nu a mai continuat faza de proiectare și nici nu a mai fost contactat pentru detalii. Spune că nu mai poate face comentarii despre starea actuală la 5 ani de la emiterea documentului pentru că „probabil, starea tehnică a lucrării este complet schimbată”.

A doua expertiză, 2022

În martie 2022, Planșeul și Pasajul Unirii sunt transferate de la Primăria Capitalei la Primăria Sector 4, la solicitarea primarului Daniel Băluță care promite că se ocupă de lucrările de consolidare și refacere.

Pasajul Unirii trece, în vara lui 2022, printr-un proces de cosmetizare și refacere interioară, fără a beneficia și de lucrări de consolidare, așa cum suna anunțul autorităților.

La sfârșitul anului, Daniel Băluță comandă o nouă expertiză a Planșeului și Pasajului Unirii.

Noii experți confirmă ceea ce specialiștii concluzionaseră și în 2017 - construcția nu mai este sigură și trebuie refăcută. Planșeul este într-o stare avansată de degradare. Și soluția este aceeași ca în 2017: demolare și refacere.

Noua structură ar urma să garanteze siguranța în următorii 100 de ani...

La cinci ani de la prima expertiză, Guvernul este solicitat în 2023 pentru plata a 150 de milioane de euro pentru consolidarea pasajului. Banii au fost bani alocați în regim de urgență, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Planșeul Piața Unirii, minge de ping-pong între administrațiile Capitalei

Lipsit de atenția pentru consolidare, planșeul a devenit, în 2021, motiv de dispută politică. Gabriela Firea, primar al Capitalei în momentul în care a fost făcută expertiza din 2017, își amintește de problemă și îl atacă pe noul primar, Nicușor Dan.

„Capitala este sub RISC de neputință și nepăsare! Pasajul Unirii și toată zona din piața Unirii este în pericol de prăbușire! La un an de la alegeri nu s-a mișcat nimic pentru a consolida infrastructura șubredă a orașului, acțiune pentru care echipa mea pregătise cele necesare, după ani de zile în care nu se făcuse nimic”, a scris Gabriela Firea pe pagina sa de Facebook.

Replica actualului primar nu s-a lăsat așteptată. Nicușor Dan spunea că știe de situația de la Piața Unirii, dar că nu există fondurile necesare pentru acest proiect.

„Legat de Pasajul Unirii, sunt două componente, pe de o parte este propriu-zis pasajul, cel prin care trec maşinile. Acolo a existat o intervenţie a administraţiei străzilor chiar în momentul în care a fost raportată desprinderea acelor elemente verticale. Evident că vrem să facem asta, dar avem nevoie de bani”, spunea primarul Capitalei, Nicuşor Dan.

În iunie 2022, Gabriela Firea reia acuzațiile:

„Primarul general Nicușor Dan nu e în stare să construiască nimic și preferă să «arunce» la sectoare marile lucrări de investiții. În loc să caute soluții, Nicușor Dan preferă să scape de proiecte esențiale pentru București. Nu e înțelepciune, ci fugă de răspundere!”, susținea fostul primar.

Nicușor Dan i-a răspuns, tot printr-o postare pe Facebook, în care a punctat că expertiza din 2017 a stat bine ascunsă în sertarele fostului primar.

„Îi reamintesc Gabrielei Firea că, încă din 2017, a avut pe masă o expertiză privind mai multe obiective de infrastructură din București, inclusiv Pasajul Unirii. Cunoștea deci problema de la începutul mandatului și a avut la dispoziție trei ani ca s-o rezolve”.

Cosmetizarea Pasajului Unirii, cu ghinion

La câteva luni după ce a preluat administrarea Pasajului și planșeului Piața Unirii, primarul sectorului 4, Daniel Băluță anunța, în 2022, că începe prima etapă a reabilitării Pasajului Unirii, cea de punere în siguranță.

Lucrările urmau să dureze toată vara și să costa 12 milioane de euro.

De fapt, punerea în siguranță a fost mai mult o cosmetizare.

„Peste 1.800 de ore de lucru au fost necesare pentru această transformare, timp în care constructorii au izolat toate infiltrațiile de la nivelul carosabilului, au închis fisurile din pereții interiori ai pasajului prin injectarea unor mortare speciale, pe care, ulterior, i-au îmbrăcat cu peste 3.000 de panouri metalice”, a transmis Primăria Sectorului 4, pe 4 septembrie 2022, când circulația prin pasaj a fost reluată.

Câteva zile mai târziu, un autocar a rămas blocat în poarta de gabarit de înălțime, de la una din intrările în pasaj.

A fost doar primul incident dintr-o serie care a culminat cu un tragic accident în care a fost implicat un autocar cu turiști greci, soldat cu decesul unui bărbat.

Noi sisteme de semnalizare au fost montate la începutul acestui an, la intrările în pasaj, pentru a evita astfel de accident.

Cât costă totuși consolidarea planșeului?

La o lună după primirea expertizei, în decembrie 2022, consilierii locali din sectorul 4 aprobau indicatorii tehnico-economici pentru refacerea pasajului și planșeului din Piața Unirii.

Suma alocată doar pentru planșeu este de 506 milioane de lei (peste 100 de milioane de euro), cu TVA. Primăria Sectorului 4 a transmis solicitarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), de unde aceasta a juns la Guvern.

Sub presiunea inflației, devizul lucrărilor a fost actualizat în martie 2023. De această dată, suma estimată doar pentru refacerea Planșeului e de 763 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro), cu aproape 160 de milioane de lei mai mult decât în decembrie.

Pe 26 aprilie, Guvernul a emis o hotărâre prin care alocă 750 de milioane de lei sectorului 4, pentru lucrările la planșeul Piața Unirii. Licitația pentru lucrări este deja în SEAP.

Europa Liberă a întrebat Primăria Sectorului 4 de ce există o diferență atât de mare între devizul estimativ întocmit de expertul tehnic în 2017 și cel actual. Ar fi lipsit devizul de lucrări, au spus reprezentanții acestei.

„La nivelul anului 2018 nu a fost întocmită o documentație de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) și, prin urmare, nu a fost realizat un deviz de lucrări. La acel moment, a fost finalizată doar o expertiză tehnică a obiectivului de infrastructură mai sus menționat, care a stabilit soluțiile tehnice la nivelul acelui an”, se arată în răspunsul primăriei conduse de Daniel Băluță.

În ultimul document aprobat, care conține indicatorii tehnico-economici, cea mai mare sumă din deviz apare pentru construcție: 429 de milioane de lei. Alte alocări:

• 25 de milioane de lei pentru proiectare;
• 13 milioane de lei pentru proiectului tehnic.
• 11 milioane de lei pentru avizele de autorizare a lucrării;
• 16 milioane de lei sunt dedicate managementului de proiect, asistenței tehnice și dirigenției de șantier;
• 42 de milioane de lei pentru organizarea de șantier;

Aproximativ 20% din întreaga sumă, 121 de milioane de lei (aproape 25 de milioane de euro) sunte alocate pentru... cheltuieli neprevăzute.