Linkuri accesibilitate

De unde vin discursurile PSD și AUR despre „sclavii” sau „iobagii” Europei? „Nu putem să le imputăm altora că avem salarii mici”


PSD promite că nu vom mai fi „sclavii moderni ai Europei”, în sensul că românii nu vor mai avea motiv să accepte salarii mici când lucrează peste hotare.
PSD promite că nu vom mai fi „sclavii moderni ai Europei”, în sensul că românii nu vor mai avea motiv să accepte salarii mici când lucrează peste hotare.

Cu toate că discursul și programul de guvernare al premierului Marcel Ciolacu vorbește despre parteneriatul cu Uniunea Europeană și cu NATO, folosirea sintagmei „sclavii moderni” ai Europei aduce în prim plan discursul naționalist. AUR s-a urcat imediat pe val și a decretat că „suntem iobagi”.

PSD își propune ca românii să nu mai fie „sclavii moderni” ai Europei, motiv pentru care vrea să mărească salariul minim net la 500 de euro. Într-un fel de răspuns la această sintagmă, AUR susține că de fapt „suntem iobagi” și că „nu producem nimic modern”.

Afirnațiile PSD și AUR sunt contrazise de cifrele economice. Iar analiștii și experții politici spun că partidele politice nu fac decât să își atragă un anumit tip de electorat, care crede că „străinii ne vor răul”.

Într-un articol recent, Europa Liberă a arătat pe baza cifrelor de la Institutul Național de Statistică că, în prezent, PIB-ul României este de trei ori mai mare decât în urmă cu 15 ani, când România a aderat la Uniunea Europeană.

Tot statistica arată că PIB-ul României a fost în 2021 cu peste 11% mai mare decât în 2017. În plus, PIB/cap de locuitor a fost în 2021 cu peste 38% mai mare decât în 2017.

La capitolul „valorile și principiile guvernării”, PSD susține că „luptă ca românii să nu mai fie sclavii moderni ai Europei”
La capitolul „valorile și principiile guvernării”, PSD susține că „luptă ca românii să nu mai fie sclavii moderni ai Europei”

De la aderare și până acum, România a primit de la UE în jur de 70 de miliarde de euro din finanțări europene, cu aproximativ 45 de miliarde mai multe decât a contribuit la bugetul Uniunii, a scris tot Europa Liberă.

După PSD, AUR a plusat spunând că „suntem iobagi”.
După PSD, AUR a plusat spunând că „suntem iobagi”.

Faptul că partidele politice precum PSD și AUR vorbesc despre „sclavie” și „iobăgie”, termeni pe care îi folosesc fără să le cunoască sensul, ține de anul electoral care se apropie, crede analistul politic Andrei Țăranu.

„PSD a avut tot timpul acest tip de discurs, dacă ne amintim pe vremea lui Adrian Năstase chiar, care avea și programe pentru «produs în România». Pe vremea lui Dragnea, la fel, aveam roșia românească”, a spus Andrei Țăranu.

Analistul a susține că „AUR a intuit corect ce vrea să facă PSD, adică să îi fure din electorat și s-a simțit atacat”. „Acest discurs nu are loc numai în România, ci și în Italia, Ungaria, Polonia”, mai arată Andrei Țăranu.

„Europa ne-a îmbogățit de 10 ori”

Radu Burnete, președintele executiv al Confederației Concordia, organizație care reprezintă interesele a 16 industrii din economia românescă, arată că această exprimare potrivit căreia „românii sunt sclavii moderni ai Europei” este foarte înșelătoare.

„Sugerează că în mod activ cineva din Europa ne-a făcut nouă românilor ceva astfel încât să avem salarii mai mici. Asta e o idee veche, care spune că Occidentul ne ține în subdezvoltare, că suntem doar o piață de desfacere, că de fapt nu vrea Occidentul ca România să se dezvolte”, punctează Radu Burnete.

„Ăsta e cel mai mare neadevăr la toate exprimările de genul ăsta: Europa ar face ceva activ ca să ne țină pe noi săraci. Când realitatea este că apropierea noastră de Europa ne-a îmbogățit de 10 ori. Ok, nu suficient de mult. Încă n-am redus decalajul cu Europa, pentru că n-am luat măsuri. Dar nu putem să le imputăm altora că ne-au ținut pe salarii mici sau ne-au ținut în sărăcie”, a mai spus Radu Burnete.

„Sunt sectoare unde nimeni nu mai câștigă sub 500 de euro”

Ca reprezentant al companiilor care produc în România, Burnete arată că „există sectoare în care nimeni nu câștigă sub 500 euro, poate și mai mult”.

„Însă, există alte sectoare ale economiei sau alte zone ale țării unde lucrul ăsta nu e adevărat și foarte mulți oameni lucrează pe salariul minim și acolo sunt două mari chestiuni care trebuie lămurite”, a spus Radu Burnete.

El arată că de multe ori oamenii au pe hârtie salariul minim și primesc la negru bani în plus.

„Asta e prima chestie pe care ar trebui s-o corectăm, ca să știm câți din toți acei 1,5 milioane de oameni pe salariul minim au venituri la nivelul ăla și câți au venituri pe hârtie la nivelul salariului minim și de fapt câștigurile lor sunt mai mari”.

El mai spune că apoi trebuie să ne uităm unde sunt oamenii cu salariile cele mai mici.

„Cei mai mulți dintre acești oameni sunt în orașele mici ale țării, sunt la sate, sunt concentrați în anumite județe care sunt mai puțin dezvoltate. Și aici apare întrebarea: de ce la București sau la Cluj avem zone atât de bogate, atât de dezvoltate ale economiei, pe când în alte părți ale țării avem probabil cele mai sărace zone ale Europei?”

Tot Radu Burnete dă răspunsul și spune că „nu e că cineva a vrut să-i țină pe oamenii aceia săraci”. „Pentru că, dacă ne uităm care sunt zonele dezvoltate și care sunt cele mai puțin dezvoltate, o să vedem că zonele mai puțin dezvoltate nu au infrastructură, că primarii sau cei care au administrat județele respective n-au făcut o treabă la fel de bună să atragă investitori locali sau internaționali”, susține Radu Burnete.

„Vina revine 100% politicienilor români din ultimii 33 de ani”

La rândul său, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, spune că discursul liderilor politici pleacă de la niște date reale, cum ar fi ultimele statistici care arată că pe trimestrul I din 2023 industria nu a constribuit la creșterea PIB-ului.

El arată că expresii ca „salariile de sclavi” nu sunt justificare în niciun caz în cazul administrației publice sau în cazul unor companii de stat cu monopol precum Transgaz, Transelectrica sau Hidroelectrica.

„De asta spun că politicienii folosesc un pachet de informații bazat pe niște realități, dar evident exagerat sau folosit într-un mod demagogic. Aceste cuvinte nefericite sunt populiste și spuse doar ca să exploateze într-adevăr niște sentimente rudimentare. Din păcate, vor să acopere realitatea. Cel puțin oamenii ca mine știu ce s-a făcut în această țară, și înainte și după 90, iar vina revine 100% politicienilor români din ultimii 33 de ani”, a spus Cristian Pârvan.

„Pur și simplu, politicienii care și-au asumat răspunderea de a conduce această țară în 33 de ani au nenorocit-o, pe scurt.”

Electoratul ținut captiv

Expertul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică a observat că discursul liderului PSD poate fi văzut din mai multe perspective.

„În primul rând, este un scop electoral. PSD vrea să ia din electoratul AUR și atunci merge pe un discurs de acest tip. Și de fapt se adresează unui electorat pe care l-a ținut captiv în toți anii aceștia, un electorat mai puțin pregătit”, spune Ovidiu Voicu.

„În al doilea rând, este un apel la niște mituri despre tratarea românilor în străinătate, care este mai vechi în societate, că românii se duc și fac muncile mai prost plătite din țările europene. E un calcul cinic dacă stăm să ne gândim, pentru că se apropie alegerile”, mai spune Voicu.

Expertul mai observă că discursul politic al lui Marcel Ciolacu aduce cu ce a făcut Orban în Ungaria, „dar în Ungaria a ieșit prost”.

Ovidiu Voicu susține că discursul este construit astfel ca apoi politicienii să se poate scuza în cazul unui eșec.

„Toate aceste măsuri anunțate sunt în logica „noi am vrut să facem, dar nu ne-au lăsat străinii”, ca să poată să spună asta peste 6 luni când nu or să reușească să pună în practică nimic din ce și-au propus”, conchide Voicu.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG