Deși au trecut opt luni de la adoptarea legii care permite angajarea tinerilor de 18 ani ca șoferi de camioane și TIR-uri, administratorii firmelor de transport ezită sau chiar nu iau în calcul să dea mașinile de zeci de mii de euro pe mâna unor „copii”.
„Nu am întâlnit până acum o situație ca o firmă din transporturi să angajeze pe cineva sub 21 de ani ca șofer”, spune sec Elena Frandeș, președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transporturi.
Vârsta minimă de obținere a permisului auto pentru categoriile C, CE, D şi DE a fost redusă în România, din luna februarie 2023, cu trei ani.
Adică, dacă până în februarie, șoferii profesioniști care conduceau un TIR trebuiau să aibă minimum 21 de ani, de atunci un tânăr de numai 18 ani poate fi legal la volanul unui vehicul de mare tonaj.
Noua lege a transpus în practică o directivă europeană, în condițiile în care întregul continent se confruntă cu o lipsă a șoferilor de autocamioane.
„Nu sunt suficient de responsabili, de maturi”
Elena Frandeș, președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transporturi, spune că ideea ca un tânăr de 18 ani să fie lăsat să conducă un mastodont de zeci de tone este o aberație din punctul ei de vedere.
„Ce facem cu copiii ăștia? Le punem 40 de tone în mână? Nu ne ajunge câte accidente se întâmplă zilnic pe șoselele noastre, în care sunt implicați șoferi de 21 de ani sau mai tineri? Nu poți lăsa un transport cu substanțe explozive sau agabaritic pe mâinile unui copil de 18 ani. Nu am face altceva decât să punem gaz pe foc”, atrage atenția Elena Frandeș.
Ea continuă pledoaria pentru absența motivată a conducătorilor auto sub 21 de ani de la volanul unui autocamion.
„Nu vreau ca prin această lege să se stimuleze abandonul școlar. În plus, tinerii de vârsta asta nu sunt suficient de responsabili, de maturi”, mai spune Elena Frandeș.
Iar datele poliției, așa puține cum sunt, îi confirmă temerile.
Poliția Rutieră nu are statistici cu numărul accidentelor comise de șoferii sub 21 de ani, ci doar pentru conducătorii auto care au sub 30 de ani. Aproape 40% dintre accidentele cu victime sunt produse de aceștia.
În plus, accidente tragice au fost provocate în ultima perioadă de tineri sub 21 de ani, aflați sub influența drogurilor sau a alcoolului.
Un exemplu este accidentul din 2 Mai, unde Vlad Pascu, aflat sub influența drogurilor, a ucis doi tineri.
Un alt accident cumplit a fost în această vară la Sântimbru, județul Alba, unde un tânăr aflat sub influența alcoolului a făcut trei victime.
Radu Hoza, administrator la patru firme de transport marfă din România, este mai îngăduitor. Noua lege poate fi utilă, dar doar la angajarea tinerilor sub 21 de ani ca ajutor de șofer, explică el.
„Tinerii de 18 ani sunt un pic necopți, dar trebuie să le oferim încredere. Părerea mea este că ei vor fi angajați într-o primă fază ca ajutoare”, este opinia lui Radu Hoza.
De altfel, pe forumurile de specialitate, firmele de transport angajează tineri sub 21 de ani doar pentru stagii de pregătire în vederea preluării volanului unui camion după minimum șase luni.
În opinia lui Radu Poza, tinerii care doresc să devină șoferi de TIR ar trebui să facă o școală de cel puțin șase luni în domeniu. În lipsa unei educații adecvate, firmele de transport îi formează pe banii lor pe șoferii de camioane.
Administratorul firmelor de profil spune că înseamnă costuri de 800 de lei pe zi, în care sunt incluse cazarea, salariul, carburantul și uzura autotrenurilor.
Potrivit lui Hoza, școlarizarea unui tânăr pentru a putea conduce camioane și TIR-uri costă 3.000 de lei, iar asta înseamnă doar 20 de ore de șofat, care practic nu îl ajută cu nimic.
„Noi școlim încă trei săptămâni șoferi care au obținut legal permisul, dar care nu au habar să gareze sau să lege marfa, ceea ce ar trebui să facă un șofer profesionist”, explică el realitatea cu care se confruntă cei mai mulți transportatori de marfă din România.
Tinerii nici nu sunt pregătiți de școlile șoferi
Noua lege, care permite angajarea de șoferi de TIR la 18 ani, i-ar ajuta pe transportatori, dacă școlile de șoferi și-ar face treaba, crede patronul firmei de transport.
„Nici tinerii care aveau peste 21 de ani, cum a fost până recent, nu au învățat să conducă bine și corect. Și-au luat carnetul și au învățat doar să meargă drept. Vedem că marea majoritate a accidentelor sunt provocate de tineri între 18 și 21 de ani, cu mașini mici. Cred că soluția este ca acești copii de 18 ani să facă o școlarizare mai intensă și mai profesionistă”, punctează Hoza.
Psihologul Stelian Chivu ne-a declarat că este absolut necesar ca tinerii între 18 și 21 de ani să fie testați psihologic - așa se poate constata dacă sunt suficient de maturi și responsabili pentru a conduce autotrenuri încărcate cu zeci de tone de marfă.
„Testarea ar trebui să fie impusă prin lege în astfel de cazuri, pentru că doar astfel poți avea cât de cât siguranța că acești tineri sunt capabili să conducă genul ăsta de autovehicule conștienți de responsabilitatea pe care o au”, explică specialistul.
Europa Liberă a încercat să găsească un tânăr de 18 ani care să practice meseria de șofer de TIR, odată cu intrarea legii în vigoare, dar nu a găsit un astfel de caz în România.
În schimb, am discutat cu șoferi de TIR care, și la vârste mai mari, întâmpină dificultăți și povestesc cât de grea e viața pe drumuri și câtă responsabilitate necesită acest job.
Povestea Siminei Ștefania
Simina Ștefana Dogaru are 27 de ani și este una din puținele femei care fac meseria aceasta, de șofer de camioane. A reușit să depășească greutățile și sacrificiile care trebuie suportate pentru a conduce un TIR.
„M-am angajat ca șofer de TIR mai mult din nevoie, pentru că la noi în țară nu ai prea multe oportunități. Câștigi un ban frumos, dar sunt și mult stres, oboseală și condiții de muncă grele. Nu prea compensează, dar nu avem încotro”, este sinceră Simina.
„S-a spânzurat. A clacat pur și simplu”
A dormit în cabina TIR-ului, unde și gătea, iar aceste condiții de muncă se dovedesc prea mult pentru o parte dintre șoferii profesioniști. I s-a întâmplat recent chiar soțului Siminei.
„A clacat pur și simplu. Lucram amândoi în echipaj, ca șoferi de TIR. Eu am rămas acasă, iar el, tot din nevoia de bani, a plecat înapoi. Au apărut și problemele în familie, s-au adăugat stresul de la muncă, oboseala psihică și fizică și s-a spânzurat în Italia. Mai avea două săptămâni ca să vină acasă și a clacat”, rememorează tânăra cu durere în glas acele momente grele.
Spune că un șofer de TIR are nevoie de un fizic puternic, o sănătate de fier și liniște. Dacă oricare dintre aceste elemente lipsește, nu rezistă prea mult.
Când oprește TIR-ul, Simina are nouă ore de pauză. Atunci trebuie să se spele, să mănânce, iar în cele câteva ore rămase să se și odihnească. A doua zi o ia din nou de la capăt, cu 15 ore de muncă. Merită să fii șofer de TIR, ne spune tânăra, atât timp cât câștigi și diurna.
„Dacă are loc un accident, rămâi doar cu salariul minim pe economie, ceea ce nu este corect. Odată plecat de acasă, nu știi dacă te mai întorci. Așa este în meseria asta”, explică tânăra ce înseamnă să fii șofer de autovehicule grele în țară.
„La 25 de ani se apucă de altceva”
Am discutat cu un șofer cu experiență de 10 ani. E un mediu greu și complicat pentru un tânăr, spune el.
„Cunosc mulți tineri care se angajează ca șoferi de TIR și renunță relativ repede. Nu e pentru oricine să conducă 15 ore, trei zile pe săptămână. Plus că, atunci când sunt în cursă, stau 24 de ore în cabină, nu mănâncă la ore fixe, iar viața personală nu există.
Există tentația, pentru că pot câștiga mai mulți bani, dar când înțeleg ce sacrificii trebuie să facă, renunță. La 25 de ani, se apucă de altceva”, spune Ionel Patrichi (32 de ani).
Deficit de 70.000 de șoferi de TIR
Scăderea limitei de vârstă pentru șoferii profesioniști are la bază o Directivă Europeană, iar transportatorii rutieri au susținut legea invocând deficitul de conducători auto de pe piață.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) precizează că țara noastră are un deficit de peste 70.000 de conducători auto profesioniști și subliniază că, până la 21 de ani, conducătorii de camioane nu pot ieși din România.
„Chiar dacă vine cu întârziere, această lege poate să ajute în următorii ani atât industria transporturilor rutiere, cât și economia națională. În perspectiva adoptării generale la nivel european a vârstei de 18 ani pentru obținerea permisului de conducere categoria C și CE care le va permite tinerilor să conducă autocamioane și în trafic internațional, România va avea deja pregătită industria și forța de muncă calificată pentru această activitate”, susțin reprezentanții UNTRR.
Salariile nete ajung și la 3.000 de euro
Deși salariul mediu net al unui șofer de TIR în România trecea de 1.820 de euro încă din 2019, conform unui studiu realizat de KPMG, acest lucru nu este destul de atrăgător pentru șoferi. Mulți preferă să lucreze în afara țării, la firme de transport străine, unde salariile sunt mult mai mari, iar condițiile de lucru mult mai bune.
Potrivit KPMG, media veniturilor lunare ale șoferilor de camion, în 2019, este de 3.630 euro în Belgia, 3.190 euro în Austria, 2.970 euro în Germania.
Media europeană este de 2.058 euro, în timp ce în România este de 1.820 euro, potrivit KPMG.
„În prezent, șoferii sunt angajați în România ca muncitori necalificați, cu salariu minim pe economie”, spune președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transporturi.
La sfârșitul anului 2021, în România, erau înregistrate 40.000 de firme de transport care aveau împreună 170.000 de camioane.
Sunt și șoferi cu pretenții mari
„Deoarece știu că sunt extrem de căutați, pretențiile șoferilor au crescut , în sensul că doresc și îmbunătățiri în cabine. Un șofer a cerut, de exemplu, mai multe boxe audio performante. I-am spus că eu nu angajez DJ, caut șofer pentru transport marfă internațional. Păi, da, dar, zice el, eu am lucrat în altă parte unde mi-au asigurat orice, mie nu-mi ajung două boxe în camion, îmi trebuie patru”, povestește Dorin Pop, administratorul unei firme de transport de marfă din vestul țării.
Majoritatea șoferilor români preferă să se angajeze în Germania, unde sunt și salarii de peste 3.000 de euro pe lună, mai ales pentru dacă se fac transporturi intracomunitare.
Deși oferă salarii mai mari, toate țările din Europa se confruntă cu o lipsă a șoferilor pentru camioane. Ar fi nevoie, potrivit estimărilor, de peste 400.000 de șoferi.
Ce s-a schimbat în legislație
Categoria de permis auto C cuprinde autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată este mai mare de 3.500 de kilograme, iar categoria CE cuprinde ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C și o remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 de kilograme.
Conducătorii auto care dețin permis categoria B (autoturisme) se pot înscrie la școala de șoferi pentru camioane chiar de la vârsta de 18 ani și de la 21 de ani pentru categoria D (microbuze și autocare).
MAI și Ministerul Transporturilor urmează să emită un ordin comun de ministru pentru a armoniza Codul Rutier cu noile prevederi intrate în vigoare și cu legislația aplicabilă transportatorilor de mărfuri și persoane.
