Linkuri accesibilitate

«Nous sommes en guerre», clamează Macron, pe când Rusia pierde Moldova, iar Lukașenka ucide virusul cu vodcă. Revista presei europene


Aleksandr Lukașenka și Volodimir Zelenski ciocnind o vodcă la summitul Ucraina-Bielorusia, 4 oct., 2019.
Aleksandr Lukașenka și Volodimir Zelenski ciocnind o vodcă la summitul Ucraina-Bielorusia, 4 oct., 2019.

«Nous sommes en guerre.» (Emmanuel Macron) «Tractorul te vindecă de virus! Câmpul ne lecuiește pe toți!» (Aleksandr Lukașenka)

Și Angela Merkel și Emmanuel Macron, dar și autoritățile UE, au anunțat ieri măsuri radicale. Macron a făcut-o în direct la TV, la ora 20.00, pe toate canalele publice, vorbind cu accente "gaulliste" (cu solemnitatea generalului de De Gaulle) și formulând de 6 ori în 20 de min.: «Nous sommes en guerre» (Ne aflăm în război) cu virusul.

Măsurile anunțate sunt reluate în toată presa franceză de astăzi, precum în Le Monde: ieșirile din casă nu vor mai fi permise vreme de două săptămâni altfel decât pentru ceea ce este strict necesar (cumpărături, spital, mers la serviciu, acolo unde nu se poate lucra de acasă). Celor 67 de milioane de francezi le vor fi interzise până și întâlnirile în parc.

Barurile și restaurantele fuseseră deja închise încă de sâmbătă, iar turul doi al alegerilor locale a fost amânat. Macron fusese deja criticat în lumea medicală pentru organizarea primului tur duminica aceasta, când participarea a fost extrem de redusă.

Macron a mai anunțat și suspendarea reformei pensiilor, care dusese la lungul lanț de manifestații și, cum o detaliază Libération, a mai promis că statul va plăti deplasările, taxiul și camerele de hotel ale personalului medical.

Macron a anunțat și mobilizarea armatei, pentru a supraveghea aplicarea măsurilor, deși încă nu e clar ce sancțiuni vor fi aplicate celor care vor încălca interdicțiile.

Cotidianul conservator din opoziție Le Figaro intervievează un politolog, Bruno Jeanbart, care estimează că actuala criză de încredere a slăbit capacitatea de comunicare a guvernului.

Le Figaro notează că francezii încă nu sunt foarte convinși de realitatea extremă a pericolului și că de aceea tind să nu ia cu totul în serios avertismentele și amenințările guvernului.

În Germania, de asemenea, presa, precum la München, Süddeutsche Zeitung, explică în detaliu măsurile speciale anunțate de Merkel: acestea, ‘măsuri cum nu s-au mai văzut în țara noastră,’ includ închiderea multor întreprinderi și negoțuri, suprimarea călătoriilor în străinătate și sprijin financiar în caz de șomaj și faliment.

Le Bruxelles, Comisia Europeană a cerut ieri țărilor UE să "împartă" produsele medicale necesare în combaterea epidemiei de coronavirus. Asta, după ce vreme de multe zile, o săptămână chiar, Europa părea să fi dispărut.

Ursula von der Leyen a propus luni, 16 martie, în numele Comisiei Europene, restricţionarea călătoriilor neesenţiale în UE:

Propunem „culoare verzi”, culoare rapide pentru a prioritiza transporturile de bunuri medicale sau perisabile. Dar trebuie să facem mai mult pentru a reduce presiunea de pe sistemele de sănătate. Astfel, aşa cum i-am anunţat pe membrii G7, propun şefilor statelor membre să introducem restricţii temporare, pentru 30 de zile, pentru călătoriile non-esenţiale în Uniunea Europeană”, a spus șefa Comisiei UE.

Le Soir, la Bruxelles, anunță închiderea, începând de astăzi și vreme de o lună, a frontierelor spațiului Schengen, altfel zis și între România și restul UE.

În restul continentului

Acestea sunt însă propuneri tardive, făcute după ce statele membre au introdus deja controlul la frontiere și au suprimat majoritatea zborurilor comerciale.

Spania, oficial a patra țară cea mai atinsă din lume, după China, Italia și Iran, și-a închis la rândul ei frontierele. El Pais oferă un interviu cu epidemiologul care avertizase că pericolul e mai mare decât spun autoritățile, însă nu a fost ascultat: catalanul Oriol Mitjà. Acesta spune că în stadiul actual doar oprirea totală a transporturilor în comun și izolarea cetățenilor, precum în Franța, mai poate opri răspândirea epidemiei.

În Italia, La Repubblica face bilanțul: 2470 de noi cazuri și 349 de noi decese, dar și 414 vindecări. Cu totul, numărul cazurilor depășește acum 25.000. Premierul Giuseppe Conte a spus însă că Italia este un model pentru Europa pentru felul în care combate virusul.

Corriere della Sera, la Milano, în zona epicentrului, anunță că ritmul noilor infectări încetinește.

La Stampa, în Torino, descrie iritarea permanentă a italienilor din Londra: “Nimeni nu se protejează acolo, ba chiar râd de noi”.

Boris Johnson: strategie confuză, crâșmele deschise

Într-adevăr, în vreme ce pe continent totul se închide, în Londra crâșmele sunt deschise și accesibile oricui. Nici o măsură nu este obligatorie. Marea Britanie a decis să lase virusul să se răspândească pentru a obține ceea ce se numește, nu foarte flatant: herd immunity, „imunitatea gregară” (lit. „de turmă”). Este tehnica de a lăsa o bună parte din populație să se infecteze pentru a obține o imunitate de grup, mai degrabă decât a se concentra pe cazurile individuale, oricât de numeroase ar fi ele.

Presa britanică e însă de acord cu constatarea formulată în italianul La Stampa că: nimeni nu se protejează acolo. Până și cotidianul în care scrie Boris Johnson și care i-a fost cu totul alături în campania Brexit, The Telegraph, scrie că strategia guvernului e confuză: astfel, Boris Johnson le-a cerut britanicilor să “evite” pub-urile și cafenelele și restaurantele, însă nimeni nu știe ce înseamnă acel “a evita” și de ce guvernul nu închide, pur și simplu, acele localuri, așa cum s-a făcut deja mai peste tot în Europa.

Rusia, Bielorusia și vodca lecuitoare

Rusia o ia pe calea Europei, scrie Kommersant, care anunță închiderea granițelor decisă de noul guvern al lui Mihail Mișustin. Oficial, Rusia a înregistrat 96 de cazuri, și nici un deces. Cu toate astea, Rusia a suspendat legăturile feroviare cu Ucraina lui Volodimir Zelenski și cu Moldova.

Ucraina a anunțat până acum doar cinci cazuri de infecţie cu coronavirus. O persoană a murit din pricina infecţiei. Ucraina a anunţat, la rândul său, că interzice accesul cetăţenilor străini pe teritoriul său, pentru a limita răspândirea infecţiilor, blocând de altfel și tranzitul dinspre Rusia spre Moldova.

De altfel, printre preocupările de alt tip este și aceea că "Rusia pierde Moldova" (Россия теряет Молдавию), cum avertizează Nezavisimaia Gazeta, care explică cititorilor că tendința afișată pro-europeană a noii coaliții de la Chișinău între socialiști și democrați va împinge Moldova departe de Uniunea Economică Eurasiatică a lui Putin (la care o vreme, cum am mai scris, a părut că dorește să se asocieze și Serbia).

Izvestia, în sfârșit, ne oferă astăzi acest glorios scoop jurnalistic: președintele Bielorusiei, inamovibilul Aleksandr Lukașenka (cf. foto împreună cu Zelenski), la putere de un sfert de secol, din 1996, a spus unei adunări de oficiali ai guvernului de la Minsk că virusul poate fi «otrăvit» cu vodcă(«травить» коронавирус водкой). «Dar nu la muncă», a insistat el. Pentru că munca este cea mai importantă: «Oamenii de pe tractor lucrează, nimeni nu vorbește despre virus. Tractorul te vindecă de orice! Câmpul ne lecuiește pe toți!» — a adăugat Lukașenka.

De la “gogoși” la chipsuri cu creveți

Înapoi în Anglia, The Guardian, foarte pro-europeanul cotidian al intelectualității londoneze, pune întrebarea cum va mai relata presa britanică de acum înainte despre UE, după Brexit. Concluzia este că după ce vreme de 50 a “acoperit” jurnalistic Europa în mod ostil, inventând lucruri negative despre UE pentru a vinde acasă, presa britanică se va vedea marginalizată.

Presa britanică se vrea non-partizană, scrie The Guardian, dar jurnaliștii britanici din Bruxelles (iar Boris Johnson a fost unul din ei) au prezentat întotdeauna deliberările din instituțiile UE ca pe victorii sau înfrângeri naționale. Tendința s-a accelerat începând din 1990, odată cu corespondențele ostile ale tânărului corespondent Boris Johnson.

The Guardian amintește un text mai vechi în care trecea în revistă cele mai absurde și mincinoase mituri despre UE, “gogoși” ce păreau comice și savuroase la vremea lor, dar care, acumulându-se, au devenit nocive și au contribuit la Brexit și la dezinformarea masivă a englezilor.

De la minciuna cu niște chips cu aromă de creveți (prawn cocktail crisps) produse în Anglia și care ar fi fost interzise de UE (mit larg difuzat de jurnalistul Boris Johnson) până la reglementarea dimensiunii prezervativelor, cele mai aiuritoare mituri au fost vânturate în presa britanică unde au căpătat consistența realității.

Relatând despre UE, presa britanică a considerat întotdeauna că adevărul nu va sta niciodată în calea unui articol bun.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG