Linkuri accesibilitate

3 minute | Germania, Franța și inimile rușilor; ofensiva Ucrainei și o nouă schimbare în educație


Președintele francez, Emmnuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, nu susțin interzicerea acordării vizelor turistice pentru toți cetățenii ruși. Parisul și Berlinul cred că Europa trebuie să continue să ajungă la „mintea și inima” cetățenilor din Rusia.
Președintele francez, Emmnuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, nu susțin interzicerea acordării vizelor turistice pentru toți cetățenii ruși. Parisul și Berlinul cred că Europa trebuie să continue să ajungă la „mintea și inima” cetățenilor din Rusia.

Ucraina a început ofensiva pentru a-și recupera teritoriile capturate după 24 februarie, susține Kievul, în timp ce o întâlnire importantă a miniștrilor de externe ai țărilor UE începe azi la Praga.

Bun găsit,

Iată știrile zilei:

  • Armata ucraineană a început o ofensivă în sudul țării, în Herson, oraș ucrainean aflat sub controlul rușilor încă de la începutul războiului. În discursul de aseară, Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe soldații ruși să plece acasă.
  • Miniștrii de externe și ai apărării din statele UE se întâlnesc, astăzi, la Praga. Pe agenda discuțiilor se află și suspendarea vizelor de călătorie pentru turiștii ruși. Franța și Germania se opun, în timp ce statele de pe Flancul Estic, printre care și România, susțin măsura.
  • Cancelarul german Olaf Scholz a precizat ieri că România îndeplinește condițiile pentru a fi acceptată în spațiul Schengen.

Ucraina a început ofensiva

„Plecați acasă!”, le-a spus aseară soldaților ruși președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Într-un mesaj încurajator atât pentru propria armată, cât și pentru populație, Zelenski a anunțat că Ucraina a început ofensiva împotriva rușilor în sudul țării, în apropiere de orașul Herson.

„Dacă vor să supraviețuiască, este timpul pentru armata rusă să fugă. Plecați acasă! Ucraina își ia înapoi ce îi aparține”, a spus președintele ucrainean, care a adăugat că soldații ruși vor fi urmăriți de cei ai propriei țări „până la graniță”.

Contraofensiva ucraineană din regiunea Herson a început cu distrugerea a trei poduri peste râul Nipru, pe care armata Rusiei le folosea pentru a-și aproviziona trupele din vest. Pentru distrugerea acelor facilități, forțele ucrainene ar fi folosit rachete Himars furnizate de SUA.

Unul dintre podurile de peste rțul Dnipro folosit de armata rusă pentru a furniza resurse trupelor sale.
Unul dintre podurile de peste rțul Dnipro folosit de armata rusă pentru a furniza resurse trupelor sale.

Capitala regiunii Herson are o populație de aproape 300.000 de locuitori și este administrată în prezent de oficiali susținuți de Moscova. În replică, Rusia a precizat că ofensiva ucraineană s-a soldat cu „pierderi mari” pentru Kiev și că atacul a fost unul eșuat.

Chiar dacă până în acest moment atât informațiile furnizate de forțele ucrainene, cât și de cele ruse nu au putut fi confirmate de media occidentală, un lucru e clar, scrie BBC. Ofensiva ucraineană reprezintă un moment extrem de important în desfășurarea ulterioară a războiului, după mai multe săptămâni în care niciuna dintre armate nu a înregistrat progrese.

O decizie pentru „inima” rușilor

La Praga, începe astăzi reuniunea miniștrilor de externe și ai apărării din țările UE, cu subiectul vizelor pentru turiștii ruși în topul agendei. Suspendarea totală a acordului dintre UE și Rusia privind acordarea de vize turiștilor ruși este puțin probabilă având în vedere reacțiile celor mai mari puternice țări din Uniune, Germania și Franța.

Într-o notă trimisă capitalelor europene de către Berlin și Paris se explică de ce nu cred cele două țări că măsura radicală ar fi oportună. „În timp ce limităm contactele cu reprezentanții regimului și autoritățile în domenii de interes vital pentru UE, trebuie să luptăm strategic pentru ‘inimile și mințile’ populației ruse – cel puțin segmentele care nu sunt încă complet înstrăinate de ‘Occident’”, se arată în acea notă, obținută de Politico.

Nu toate cancelariile văd demersul în aceeași cheie. Kaja Kallas, prim-ministrul estonian, de pildă, a spus că suspendarea vizelor ar fi o măsură care ar răni Rusia, pentru că ar afecta elitele țării, obișnuite cu călătorii în capitalele europene.

„Chiar și în autocrații, cetățenii sunt responsabili pentru faptele țării lor”, a precizat oficialul estonian.

Despre improbabila decizie a suspendării totale a vizelor a vorbit, la Europa Liberă, și șeful diplomației europene, Josep Borrell. Acesta a spus că se așteaptă, în schimb, la o înăsprire a condițiilor de călătorie pentru ruși.

Josep Borrell, într-un interviu acordat Europei Libere, la Praga.
Josep Borrell, într-un interviu acordat Europei Libere, la Praga.

„Nu aș fi de acord ca niciun rus, niciodată, din orice motiv, să nu poată merge în Europa... Dar rămâne la latitudinea miniștrilor UE să decidă”, a adăugat Borrell.

România s-a alăturat statelor baltice și va susține, la Praga, suspendarea acordului UE-Rusia privind facilitarea acordării vizelor. Într-un comunicat de presă de aseară al Ministerului Afacerilor Externe se arată că ministrul român Bogdan Aurescu „va exprima deschiderea pentru adoptarea unor măsuri de restrângere a circulației cetățenilor ruși, cu referire la vizele în scop turistic”.

România în Schengen?

Tot de la Praga, cancelarul german Olaf Scholz a spus ieri că Germania susține acceptarea în spațiul Schengen a României, Croației și Bulgariei.

„Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și ar trebui să o protejăm și să o dezvoltăm. Acest lucru înseamnă, de altfel, eliminarea decalajelor rămase”, a declarat cancelarul german, într-un discurs la Universitatea Charles din capitala Cehiei, în care a prezentat viziunea sa viitoare asupra Europe.

La București, vestea a fost primită cu entuziasm. Președintele Klaus Iohannis i-a mulțumit pe Twitter cancelarului german spunând că România îndeplinește toate cerințele tehnice pentru aderarea la Schengen.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a explicat ce ar însemna pentru România aderarea la Schengen.

„Exporturile româneşti ar putea cunoaşte un impuls semnificativ, iar cozile la trecerea frontierei în spaţiul Schengen ar putea rămâne doar amintire.”

România aspiră de mai mulți ani să adere la spațiul Schengen însă decizia a fost amânată până acum din cauza opoziției unor state membre.
România aspiră de mai mulți ani să adere la spațiul Schengen însă decizia a fost amânată până acum din cauza opoziției unor state membre.

La începutul lunii, într-un interviu pentru Bloomberg, dl Ciucă estima că România ar putea adera la Schengen până la finalul anului.

Dinspre Guvern – mai exact dinspre unul dintre cei mai controversați miniștri ai săi, cel al Educației, Sorin Cîmpeanu – a venit ieri o altă schimbare pentru sistemul de educație. Ministrul a anunțat, în ultima săptămână de vacanță, eliminarea tezelor şi împărțirea cursurilor în module, dar și eliminarea mediei anilor de studiu din calculul mediei de admitere la liceu.

Dincolo de actul de educație în sine, școlile românești se confruntă înainte de începerea cursurilor cu probleme foarte practice, legate în special de cheltuielile din ce în ce mai mari. Ieri, la Guvern, primarii comunelor şi oraşelor mici din România au solicitat despovărarea de o parte din cheltuielile pe care le suportă pentru susţinerea școlilor, dar şi suplimentări de fonduri pentru plata utilităţilor.

La final, vă recomand de pe site-ul Europei Libere un reportaj din Caragele/jud. Buzău, acolo s-ar afla, sub pământ, resurse de gaze naturale de miliarde de euro, însă unde locuitorii se încălzesc în continuare cu lemne.

Alte subiecte:

  • Cel puțin 15 persoane au fost ucise în timpul unor confruntări dintre forțele de securitate irakiene și susținătorii unui puternic cleric șiit din țară.
  • Evoluția monedei euro în următoarele luni. Ce previziuni au economiștii pentru restul anului 2022 și de ce nu lasă Isărescu leul să se deprecieze.

Adresa de e-mail la care ne puteți trimite sugestii sau propuneri de subiecte pe care ați vrea să le citiți la Europa Liberă este treiminute@rferl.org.

Cele bune,
Ionuț

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG