Bună dimineața, dragi prieteni,
Președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a ajuns ieri la Taipei/Taiwan pe fondul amenințărilor Chinei care a intrat deja în spațiul aerian din Strâmtoarea Taiwan.
Doamna Pelosi are 30 de ani de experiență în opoziția față de politicile Partidului Comunist Chinez, dar este acesta cel mai potrivit moment să pluseze? Răspund nu numai numeroase analize occidentale, ci și Nancy Pelosi însăși, într-un editorial publicat de Washington Post.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Președintele Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, s-a întâlnit la Taipei cu președinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, sfidând amenințările Chinei.
- Premierul Ciucă declară că nu a reușit să se întâlnească cu vice-premierul Kelemen Hunor ca să discute problema declarațiilor periculoase ale premierului Ungariei.
- Potențialul nou premier al Italiei este președinta formațiunii „Frații Italiei”, un partid de dreapta de tip fascist. Pot fi afectate inclusiv politicile europene.
Nancy Pelosi: „E esențial ca America și aliații să nu cedeze în fața autocraților”
În momentul sosirii doamnei Pelosi, 82 de ani, la Taipei, avioane militare chineze intraseră deja în Strâmtoarea Taiwan, după cum relatează Europa Liberă. China consideră că democrația taiwaneză este teritoriul său. Numai 13 state (Vaticanul printre ele) recunosc independența Taiwanului, un stat înfloritor, devenit numărul 1 mondial în producția de microcipuri, informează BBC.
Încă înainte de întâlnirea lui Nancy Pelosi cu președinta Taiwanului, Tsai Ing-wen și membrii ai Legislativului de la Taipei, televiziunea de stat din China a anunțat exerciții militare în regiune până duminică, notează BBC. Ambasadorul american a fost chemat la ministerul de Externe american pentru explicații. Nancy Pelosi dă bătăi la cap de trei decenii autorităților chineze, reamintește amănunțit New York Times.
Pe cele mai diverse voci însă, administrația Biden insistă că vizita doamnei Pelosi nu vizează schimbarea status-quo-ului, adică suveranitatea Chinei asupra Taiwanului. Beijing-ul ridică însă diapazonul reproșurilor: amenință.
Pe de altă parte însă, atât în declarațiile de la Taipei, cât și în textul explicativ publicat de Washington Post, Nancy Pelosi insistă asupra obligațiilor Statelor Unite asumate prin Actul privind Relațiile cu Taiwanul în 1979, care înseamnă o guvernare autonomă potrivit principiilor democratice și de respectare a libertăților și a drepturilor omului.
Or, explică Nancy Pelosi în Washington Post, în ultimii ani, „Republica Populară Chineză a intensificat patrulele de bombardiere, avioane de luptă și avioane de supraveghere în apropierea și chiar deasupra zonei de apărare aeriană a Taiwanului, conducând Departamentul de Apărare al SUA la concluzia că armata Chinei „se pregătește probabil pentru o situație de unificare a Taiwanului cu RPC prin forță.” (...)
De aceea, continuă președinta Congresului SUA, că e nevoie ca această vizită să fie văzută drept „o declarație fără echivoc că America este alături de Taiwan, partenerul nostru democratic. America apără astfel libertatea și se apără pe ea însăși”.
Nancy Pelosi respinge categoric ideea unei provocări aruncate Beijing-ului. Da, admite ea, e un moment sensibil, dar un moment în care „lumea are de ales între autocrație și democrație. În timp ce Rusia își duce războiul premeditat și ilegal împotriva Ucrainei, ucigînd mii și mii de nevinovați - chiar și copii - este esențial ca America și aliații său să afirme limpede că nu vom ceda niciodată în fața autocraților”.
Gen. Ciucă: „Nu am reușit să mă văd cu Kelemen Hunor. Aștept ședința Coaliției”
Pe fondul criticilor abrazive la adresa liderilor UDMR, inclusiv Kelemen Hunor, care au fost prezenți fără reacție la controversatul discurs rasist, revizionist și anti-occidental ținut de premierul Ungariei, Viktor Orbán, din 23 iulie, la București au apărut voci care cer ieșirea UDMR de la guvernare. Argumentele sunt sintetizate într-un apel al lui Dan Tăpălagă, G4Media.
Deși invocata eliminare a UDMR de la guvernare ar putea provoca mai multe probleme decât soluții - pornește de la ideea că actuala alianță PSD-PNL este stabilă și, mai important, ignoră construcția cvasi-constituțională care a menținut UDMR la guvernare majoritatea celor 32 de ani de la Revoluția Română încoace - răspunsul premierului Ciucă confruntat cu întrebările jurnaliștilor pare el însuși problematic.
Potrivit Digi24, la 11 zile de la defilarea conceptuală a lui Viktor Orbán în fruntea unei Ungarii dominante în Bazinul Carpatic, premierul României, generalul Nicolae Ciucă, luptător în Afganistan, declară: „Nu am reuşit să mă văd cu domnul preşedinte Kelemen Hunor. Nu este un subiect pe care să-l fi discutat la telefon. Aşteptăm, aşa cum am discutat cu ceilalţi membri ai coaliţiei, să avem o şedinţă de coaliţie şi aceste clarificări să aibă loc în cadrul şedinţei”.
Când va avea loc această ședință, nu este foarte clar. Clar este că pe agenda, fie și neglijată a înalților oficiali de la București, se adună probleme extrem de complicate. Pe lângă invazia Rusiei în Ucraina și bombardamente la numai câteva sute de kilometri de frontiera României, problemele structurale ale societății își arată frecvent colții.
Adevărul notează că rata natalității în România a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultima sută de ani, informații încă neoficiale sugerează o populație de numai 17 milioane de locuitori, potrivit recensământului abia încheiat, iar credibilitatea elitelor politice sau academice este în picaj.
Un sondaj Avangarde citat de G4Media spune că președintele Iohannis are numai 15% din încrederea românilor, un catastrofal 15% și se află în urma liderilor PSD, Marcel Ciolacu, și PNL, Nicolae Ciucă, nici ei tocmai oameni cumsecade și de bază, în opinia conaționalilor.
Pe de altă parte, plagiatul de care este acuzat premierul, modificările instituționale menite să îi salveze reputația, domniei sale și altor CV-uri sus-puse, nu sunt de natură să limiteze suspiciunea, neîncrederea și lipsa de speranță din România.
Cel mai recent material al Europei Libere legat de politicile pro-plagiat ale autorităților de la București este interviul cu rectorul Universității Babeș-Bolyai Cluj, Daniel David.
Un premier de dreapta hard-line în Italia? Care sunt riscurile?
Un alt interviu care merită atenție este cel realizat de colega mea, Adriana Nedelea cu președintele Consiliului Național împotriva Discriminării pentru rubrica Europei Libere One-to-One. Csaba Asztaloș vorbește, între altele, despre cât de periculos se poate dovedi discursul lui Viktor Orbán. Și nu numai pentru România, ci și pentru Ungaria însăși.
De altfel, colegii de la Europa Liberă Ungaria și cei din Serbia relatează incidente la granița sârbo-maghiare în care imigranții sunt apelați cu „bandiți și scursuri” în timp ce sunt blocați cu garduri de fier.
Pe de altă parte, o analiză Politico atrage atenția asupra unei evoluții extrem de problematice chiar în inima Uniunii Europene. Italia este unul din cele șase state fondatoare, iar după demisia lui moderatului Mario Draghi la începutul lui iulie, va urma cel mai probabil la putere lidera partidului, „Frații Italiei”, controversata Giorgia Meloni.
Prezența sa în fruntea administrației de la Roma „va marca o schimbare radicală în politica italiană”, notează Politico, riscă să ducă la mari probleme economice și să pericliteze mecanismul decizional din Consiliul European, unde hotărârile se iau în unanimitate. În condițiile în care și discursul, și comportamentul „Fraților Italiei” amintesc nu numai de Mario Salvini, ci direct de Il Duce Benito Mussolini.
Alte subiecte:
- New York Times se întreabă documentat și cu expertiză dacă pisicile de cartier sunt de dorit sau nu: Mascote sau belele? Dvs. ce părere aveți?
- Prințesa Charlotte a Marii Britanii, șapte ani, a apărut pentru prima dată în public fără frățiorii ei. Fotografiile sunt un deliciu, remarcă Times.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
