Bună dimineața, dragi prieteni,
De acum aprox. o oră, adică ora 9.00, Gazprom a oprit furnizarea de gaz către Bulgaria (dependență peste 99%, Marshall Institute) și Polonia (dependență 43%, aceeiași sursă). Cele două țări au refuzat plata în ruble, cum a cerut V. Putin, „țărilor neprietene”, dar au stocuri asigurate. România importă prin intermediari și în proporție mai mică, 22%.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Germania va trimite 50 de de tancuri Ucraina, o schimbare relevantă. Decizia vine după ce reprezentanții a 40 de state au răspuns ieri, la baza militară NATO din Ramstein/Germania, la chemarea SUA de a ajuta Ucraina.
- Londra declară legitim ca ucrainenii să folosească armele trimise pentru atacuri pe teritoriul rus. Moscova răspunde că va lovi „centrele de decizie de la Kiev”. Caută și vinovați pentru exploziile din Transnistria unde are peste 1500 de soldați.
- O analiză New York Times explică de ce companiile americane nu se grăbesc să aplice îndemnul Casei Albe de suplimenta producția de petrol. Iar BBC atrage atenția că India cumpără gaz din Rusia în patru luni cât în tot anul trecut.
50 de tancuri nemțești anti-rachetă și o listă lungă de achiziții
Discuțiile de la baza aeriană Ramstein din Germania, în prezența ministrului american al Apărării, Lloyd Austin, și a celui ucrainean, Oleksii Reznikov, care a cerut arme moderne grele, s-au purtat între reprezentanții a mai mult de 40 națiuni, NATO, non-NATO, inclusiv Israel.
„Vom muta cerul și pământul ca să aprovizionăm Ucraina” cu armele de care are nevoie, notează New York Times spusele șefului de la Pentagon. „Putin nu și-a imaginat niciodată că lumea se va alătura Ucrainei atât de rapid”, „nici invazia Rusiei, nici atrocitățile rusești nu pot fi justificate”, a adăugat el.
Potrivit Washington Post, Austin a atras însă atenția că armamentul va veni „de la platformele noastre industriale care trebuie să acopere acum o cerere imensă”, inclusiv cea din partea Aliaților. „Timpul nu este de partea Ucrainei. Soarta acestei bătălii depinde de oamenii care sunt în această încăpere”, a presat și șeful de Statului Major Reunit al Statelor Unite, gen. Mark Milley, prezent la negocieri.
Acesta este contextul în care ministrul de Apărării al Germaniei, Christine Lambreht, a anunțat că țara sa va trimite Ucrainei circa 50 de tancuri dotate cu radar și dispozitive anti-rachetă, după cum explică NYT în detaliu. Până acum, Berlin s-a eschivat invocând fie Constituția defensivă, fie lipsa de instrucție a soldaților ucraineni, fie temerile de a nu provoca Rusia.
Dar maniera brutală în care Moscova duce un război vădit contra civililor, evidenta strategie de a acapara cât mai mult teritoriu, și în consecință atitudinea mai fermă a Statelor Unite și a Marii Britanii, au forțat Berlinul să dea un semnal. Este însă departe de ceea ce face guvernul lui Borin Johnson.
Londra: ucrainenii au dreptul să lovească linii logistice în Rusia
Times, BBC și nu numai citează declarația ministrului britanic al Forțelor Armate, James Heappey care a explicat că este „absolut legitim” ca forțele ucrainene să lovească liniile de aprovizionare ale armatei Rusiei chiar pe teritoriul rus, fie și cu armament furnizat de britanici.
Într-un interviu pentru Times Radio, James Heappey spune că Marea Britanie susține ceea ce par a fi lovituri ucrainene asupra unor depozite de armanent din Rusia. Elementele logistice neperturbate „vor contribui indirect la moartea și carnagiul de pe pământ ucrainean”, arată oficialul britanic.
Replica Moscovei a venit prin amenințarea ministrului rus al Apărării că Rusia va lovi centrele de decizie de la Kiev și că nu va considera un impediment faptul că acolo se află și experți occidentali.
Întrebat de BBC dacă e în regulă ca Ucraina să lovească cu arme britanice rafinării din Rusia, prim-ministrul britanic a răspuns: „Nu vrem extinderea conflictului în afara Ucrainei, dar așa cum a spus James Heappey, ucrainenii au dreptul să se apere. Sunt atacați de pe teritoriul Rusiei, au dreptul să se protejeze și să se apere”.
Or, în această dimineață, probabil că nu există publicație care să nu menționeze incendierea unui depozit de muniție din Belgorod, oraș rusesc aflat în apropierea graniței de nord-est a Ukrainei.
Cât despre extinderea conflictului, se pare că nu depinde de „provocările” Londrei, cât de apetența pentru a teritoriu a regimului Putin.
Unda de șoc din Transnistria și petrolul pentru... India
Europa Liberă relatează în detaliu evoluțiile din Rep. Moldova pe fondul îngrijorării stârnite de „alerta anti-teroristă” declarată de autoritățile din regiunea separatistă Transnistria și implicațiile unei posibile escaladări. În Transnistria se află 1.500 soldați ruși, plus circa 400 „trupe de pacificare”.
Colegii de la Chișinău notează într-un live blog dedicat inclusiv protestul autorităților de la Chișinău față de ordinul Tiraspolului de a fi blocate șoselele cu blocuri de beton. Diversiunea de luni a declanșat exodul civililor. Se pare că nimeni nu vrea să fie eliberat de trupele ruse.
Președintele Zelenski, citat de BBC, spune că în spatele exploziilor de luni de la Ministerul Securității se află Rusia, Maia Sandu că sunt o provocare menită să sporească tensiunea, iar președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, că dacă va fi atacată, Moldova trebuie să se apere.
Adjunctul Apărării de la Moscova a folosit prilejul ca să acuze Occidentul vorbind voalat despre „anumite forțe”, detalii în The Guardian.
Problema este serioasă de vreme ce joncțiunea dintre trupele ruse din Transnistria și o Odesa ocupată de ruși ar destabiliza întreaga regiune a Mării Negre. „Declarațiile Rusiei privind accesului ucrainean la Marea Neagră, voința de a controla tot sudul Ucrainei și a permanentiza un pod terestru spre bucata de Moldova controlat de forțele ruse sunt de natură a alarma”, e de părere Margarita Konaev, expert al Centrului de Studii de Securitate și Noi Tehnologii de la Univ. Georgetown /SUA, intervivată de RFE/RL.
Cu atât mai serioasă cu cât o analiză BBC relevă că India a semnat cu Rusia contracte pentru martie, aprilie, mai și iunie 2022 de o valoare mai mare decât în tot anul 2021 când gazul rusesc asigura 2,8% din totalul consumului țării cu 1,4 miliarde de locuitori. Or, în ianuarie și februarie, remarcă BBC, India nu a importat din Rusia niciun strop.
În plus, contribuția Statelor Unite de a compensa blocada gazului rusesc în Europa întârzie. New York Times arată că 141 companii petroliere întrebate de Banca Rezervelor Federale din Dallas la mijlocul lui martie de ce nu pompează mai mult petrol au răspuns în proporție de 60% că o astfel de mutare va duce la scăderea prețului și deci la o scădere a profiturilor. Îndemnul Casei Albe „Drill, baby, drill!” nu e tocmai apreciat.
Cum Rusia va avea în continuare bani să își susțină mașinăria de război, chit că Times scrie că a pierdut deja în Ucraina mai multe tancuri decât poate fabrica în doi ani, contează mai puțin că, potrivit Gallup, americanii sunt favorabili într-o imensă măsură acordării de vize pentru 100.000 de refugiați ucraineni.
Estimările ONU indică deja peste 8,3 milioane de refugiați până la sfârșitul anului.
Alte subiecte:
- Premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu s-au întâlnit ieri la Kiev cu președintele Ucrainei, Volomir Zelenki. Au exprimat sprijinul României pentru țara vecină. Președintele Senatului, Florin Cîțu, nu i-a însoțit.
- Incidentele din Transnistria alimentează narativele pro-ruse și anti-occidentale. Adevărul detaliază spusele unui apropiat al Kremlinului care pretinde în mod fals că România ar vrea să ocupe Rep. Moldova.
- Banca Mondială anunță că războiul din Ucraina înseamnă prețuri în creștere la alimente și energie pentru cel puțin trei ani. BBC adaugă că un astfel de șoc economic nu a mai loc în ultima jumătate de secol.
Ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.
Toate cele bune,
Elena
