Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Săptămâna negocierilor dintre forțele vestice și Rusia pe tema Ucraina s-a încheiat. Analiștii sunt de părere că marile probleme au rămas nesoluționate.
- Școlile din România ar putea trece în online în funcție de rata de ocupare a spitalelor Covid din localitate, nu în funcție de incidență.
- Curtea Supremă din SUA a blocat inițiativa președintelui Joe Biden de a obliga angajații marilor companii de a se vaccina sau testa pentru a merge la muncă.
Unde sunt spitalele regionale?
Imaginați-vă cum ar fi fost ca, în toamnă, în zilele dramatice ale pandemiei, România să fi avut trei spitale regionale cu facilități și dotări de ultimă generație.
Europa Liberă prezintă astăzi o investigație despre una dintre cele mai vânturate promisiuni ale politicienilor care au condus țara în ultimele două decenii. Cea a spitalelor regionale.
Ideea e veche de 17 ani, însă nepusă în practică nici până azi. Spre deosebire de alte investiții necesare țării care nu au putut sau nu se pot face din cauza limitelor financiare, eșecul spitalelor regionale aparține 100% decidenților politici. Bani au fost, competența a lipsit.
Uniunea Europeană a pus la dispoziția României încă din 2016 un miliard de euro pentru a ridica trei astfel de unități sanitare. Un miliard de euro. Cinci ani și câteva săptămâni mai târziu, jumătate din această sumă s-a pierdut, iar spitalele au rămas doar pe machetă.
În tot acest timp, mulți pacienți din România se tem să meargă la spital din cauza condițiilor insalubre sau – mai rău! – că s-ar putea îmbolnăvi sau fi uciși în ele. Numărul celor care au ars în saloane este un subiect foarte dureros.
Politicienii români sunt mai preocupați de ambalaj, decât de conținut. Captivi unor interese pe termen scurt, cei mai mulți dintre ei nu sunt interesați să înceapă proiecte a căror panglică ar putea fi tăiată de altcineva.
După dezvăluirile privind investițiile masive făcute de partide în presă, vă prezentăm astăzi un nou episod de fardare politică a realității realizată de partidele românești. În toamnă, în timpul crizei sanitare și cu o criză energetică previzibilă, PSD și PNL plăteau o firmă de publicitate pentru o campanie din care să reiasă că facturile la gaze nu vor crește. Ceea ce, evident, s-a întâmplat.
Nu-i așa că seamănă cu scena din Titanic, când formația cânta cu patos în timp ce vasul se scufunda?
Un eșec previzibil
Săptămâna negocierilor dintre forțele vestice și Rusia pe tema trupelor masate la granița cu Ucraina s-a terminat ieri, la Viena. Discuțiile din cadrul Consiliului permanent al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au avut loc într-o atmosferă tensionată, însă s-au încheiat fără o concluzie clară.
Părțile au rămas cu pozițiile deja cunoscute. Rusia cu solicitările sale privind slăbirea NATO în Estul Europei, alianța și partenerii săi cu refuzul de a accepta acest ultimatum.
Necunoscuta rămâne aceeași de la începutul săptămânii. Care va fi următoarea mișcare a lui Vladimir Putin?
„Se pare că riscul de război în zona OSCE este acum mai mare decât oricând în ultimii 30 de ani. De câteva săptămâni ne confruntăm cu perspectiva unei escalade militare majore în Europa de Est”, a declarat ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, care apreluat președinția OSCE timp de un an.
Un alt subiect tratat pe larg de presa internațională este decizia Curții Supreme din SUA de a bloca o inițiativă legislativă a președintelui Joe Biden referitoare la angajații marilor companii. Președintele american și-ar fi dorit ca toți angajații firmelor cu peste 100 de angajați să fie obligați, în cazul în care refuză vaccinarea, să fie testați regulat.
Biden și-a exprimat dezamăgirea față de decizia instanței și a cerut statelor și angajatorilor să instituie propriile cerințe de vaccinare pentru a limita răspândirea virusului.
O măsura împotriva inflației
Coaliția de guvernare, mai degrabă partea social-democrată a sa, și-ar dori reducerea la zero a TVA pentru alimentele de bază. Măsura, cred specialiștii în economie ai PSD, ar putea duce la o ieftinire a produselor de la raft și, implicit, la o posibilă scădere a inflației galopante.
O decizie similară a fost luată deja în Polonia și Ungaria.
Liberalii nu văd cu ochi buni această decizie și se tem că golul care ar fi creat la buget prin privarea colectării TVA aferent alimentelor nu are cu ce să fie umplut. Europa Liberă a discutat cu specialiști pe această temă.
O altă știre cu impact major este decizia de ieri a CNSU privind criteriile de trecere în online a cursurilor. În prezent, o școală trece în online atunci când localitatea în care se află depășește pragul infectărilor de 3 la mie. CNSU a propus Ministerului Educației schimbarea regulii. Doar școlile din localitățile cu grad de ocupare de cel puțin 75% a paturilor Covid vor mai trece în online.
Alte subiecte:
- Mărturiile kazahilor din România despre protestele de acasă. „În Kazahstan e periculos să spui adevărul”.
- Facturile uriașe la energie, în atenția procurorilor. Ministerul Justiției cere investigarea posibilelor înșelăciuni.
- Rabla 2022 | Cum vrea România să scoată 250.000 de mașini vechi de pe străzi.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte pe care să le abordăm, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Weekend liniștit,
Ionuț
