Bun găsit,
Iată principalele știri ale dimineții:
- Premierul Marii Britanii a supraviețuit unui vot de încredere din partea partidului său. Își păstrează funcția, dar analizele arată că Boris Johnson are probleme serioase în partid și în afara lui.
- UE acuză Rusia că a distrus un terminal de cereale din Ucraina, al doilea ca mărime din țară, fură grâne, minte și folosește foametea ca pe o armă.
- Forțele Rusiei au amplificat atacurile asupra obiectivelor militare și de infrastructură ucrainene, anunță Ministerul Apărării de la Kiev, iar președintele Volodimir Zelenski spune că Sievierodonețk și Lîsîceansk „sunt orașe moarte”, dar forțele ucrainene nu renunță la luptă.
Boris Johnson câștigă, dar pierde
A supraviețuit votului de încredere din partid, dar Boris Johnson are în față o adevărată revoltă în partidul său și nicio garanție că își poate păstra funcția până la finalul mandatului, scrie BBC.
El a încercat să pară optimist aseară, după vot, însă „când patru din 10 parlamentari ai propriului partid cred că țara ar face mai bine fără tine, ai o problemă”, scrie editorul politic al BBC News, Chris Mason.
Acuzat că a încălcat, la mai multe petreceri în reședința oficială, regulile impuse pentru prevenirea răspândirii Covid, iar apoi a încercat să „acopere” adevărul, Boris Johnson a pierdut sprijinul unor politicieni influenți sau care i-au fost colaboratori apropiați până acum.
Istoria partidului arată că, după voturi similare, chiar mai „bune” decât ale premierului Johnson, Theresa May a mai rezistat șase luni (în 2018), Margaret Thatcher doar câteva zile (în 1990), notează The New York Times.
„Întrebarea nu mai e dacă Boris Johnson pleacă, ci când”, scrie editorialistul The Washington Post, Henry Olson.
Rusia furtului, distrugerii și a violenței
La Națiunile Unite, președintelui Consiliului European, Charles Michel, nu i-a fost frică de cuvinte: Rusia fură și minte, nu doar ucide și distruge. Declarațiile lui l-au înfuriat pe ambasadorul Rusiei, care a plecat din întâlnire, notează Politico.eu.
Declarațiile lui Michel, documentate pe pagina sa de Twitter, transmit, printre altele, că:
- Rusia fură grâne din zonele ocupate;
- Rusia este singura responsabilă pentru criza alimentară, în ciuda „campaniei sale de minciuni”;
- Relatările din Rusia vorbesc despre folosirea violenței sexuale ca armă de război. „Violența sexuală este o crimă de război și o crimă împotriva umanității”.
Acuzațiile de violență sexuală (viol, viol în grup, forțarea celor apropiați să privească, violență sexuală împotriva copiilor) sunt tot mai dese în Ucraina, a spus și oficialul ONU Pramila Patten, luni, în fața Consiliului de Securitate al Organizației.
Acuzațiile că Rusia e direct responsabilă de amplificarea crizei alimentare au fost dublate, din partea Uniunii Europene, de șeful diplomației acesteia, Josep Borrell, care a anunțat că Rusia a distrus, la Nikolaiev, la Marea Neagră, un terminal de cereale, cel de-al doilea ca mărime din Ucraina. Dezinformarea practicată de Rusia pe tema vinei cu privire la criza alimentară e „cinică”, spune Borrell.
Marea Neagră
Marea Neagră, din punct de vedere al blocării exporturile de cereale ale Ucrainei, dar și militar, este printre subiectele principale ale ultimei zile.
Forțele Navale ale Ucrainei anunță că flota rusă din Marea Neagră a fost împinsă la peste 100 de kilometri de țărm.
„În încercarea de a recâștiga controlul asupra părții de nord-vest a Mării Negre, inamicul a fost nevoit să schimbe tactica: a desfășurat sistemele de rachete de coastă Bal și Bastion în regiunile Crimeea și Herson și a transferat forțe suplimentare pe Insula Șerpilor”, iar pericolul unor atacuri de pe mare rămâne prezent, au spus oficialii ucraineni citați de CNN.
Circa 30 de nave și submarine rusești continuă blocarea transporturile civile, potrivit autorităților navale ucrainene.
Exportul grânelor ucrainene continuă să reprezinte o provocare inclusiv pentru România, despre cozile cu sute de TIR-uri la granița dintre România și Ucraina, în Europa Liberă România.
Din Ucraina, Ministerul Apărării transmite că atacurile cu rachete s-au intensificat pe mai multe fronturi, iar The Guardian notează că Ucraina are nevoie de mai multe lansatoare de rachete decât cele promise de SUA și Marea Britanie. Rusia a amplificat în ultimele zile atacurile cu rachete de croazieră, dar și amenințările la adresa Ucrainei și Occidentului, vizibil nemulțumită de noile promisiuni de înarmare a Armatei ucrainene.
Și o amenințare pentru România – „președintele agenției spațiale rusești Roscomos, Dmitri Rogozin – un obișnuit al postărilor belicoase – a amenințat România, Bulgaria și Muntenegru cu rachetele balistice intercontinentale Sarmat”, notează G4Media.
Evoluțiile din războiul ordonat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, în live blogul Europa Liberă România.
Cum își extinde China, în secret, prezența militară
Potrivit The Washington Post, China își amenajează o bază navală militară în Cambodgia, în secret și cu numeroase negări din partea ambelor țări.
Flota Chinei este deja cea mai mare, ca număr de vase de luptă, din lume, notează publicația. Are acum 355 de transportatoare, distrugătoare, submarine etc. și va avea în 2030 nu mai puțin de 460. SUA au 297.
China nu poate atinge nivelul înalt al rețelei americane de baze militare, spun specialiștii consultați de The Washington Post, dar o bază militară în Cambodgia dă Beijingului ascendentul asupra prezenței militare din regiune și mai multă influență asupra țărilor pe care vrea să le controleze.
China a încercat, potrivit unei relatări The Wall Street Journal, citată de articolul din The Washington Post să își construiască o bază militară și în Emiratele Arabe Unite. Proiectul pare că a fost blocat la presiunea SUA, dar soarta lui nu este clară în prezent.
România și legile „securității”
Europa Liberă România publică astăzi o imagine „din interior” asupra propunerilor de modificare a legislației care reglementează serviciile de informații. Foști șefi ai SRI și SIE analizează propunerile care ar da acestor instituții puteri fără precedent.
Cristian Pantazi publică în G4Media „Cinci pași pentru a scoate serviciile secrete din economie și politică”.
„Vor imunitate totală, puteri sporite și zero control civil asupra operațiunilor lor”, o discuție despre puterea lor este vitală, spune Cristian Pantazi.
Perspectiva lui Cătălin Tolontan, cu o poveste „de redacție” și perspectiva unui control real al serviciilor secrete, aici.
Alte știri:
- România ar putea obține bani din PNRR pentru irigații. Siegfried Mureșan explică în G4Media cum.
- Lista reprezentanților statului care vor examina alături de SRI și SIE investițiile străine directe de peste 2 milioane de euro, în Hotnews.ro.
- Și tot aici, povestea celor doi israelieni care i-au dat în judecată, pentru drepturi de autor, pe producătorii „Top Gun: Maverick”.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Toate bune,
Carmen
