Linkuri accesibilitate

3 minute | Libertatea la Elon Musk și fotbaliștii iranieni, refugiați & imigranți, Viktor Orbán se afișează cu „Ungaria Mare”


Fotbaliștii iranieni au refuzat să cânte imnul Republicii Islamice Iran în semn de protest față de reprimarea violentă a demonstranțiilor din țara lor. Organizațiile internaționale apreciază că în jur de 450 de persoane au murit din cauza represaliilor din septembrie până azi.
Fotbaliștii iranieni au refuzat să cânte imnul Republicii Islamice Iran în semn de protest față de reprimarea violentă a demonstranțiilor din țara lor. Organizațiile internaționale apreciază că în jur de 450 de persoane au murit din cauza represaliilor din septembrie până azi.

Protestul mut al fotbaliștilor iranieni a făcut înconjurul lumii. În numele aceleiași libertăți, Elon Musk a restituit conturile de Twitter lui Donald Trump și promotorilor teorilor conspirației. De la București se aud protestele MAE către Viktor Orbán. Restul este despre... majorarea pensiilor.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Orașele ucrainene Herson și Nikolaev au fost eliberate de ocupanții ruși, dar autoritățile le cer oamenilor evacuarea. Din lipsă de resurse energetice, din cauza nesiguranței frontului. Președintele Zelenski a protestat vehement față de bombardamentele rusești de lângă centrala nucleară Zaporojie din regiune, un déjà-vu.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • MAE protestează față de gestul premierului maghiar, Viktor Orbán, de a purta un fular cu harta Ungariei Mari la un meci de fotbal. Șeful diplomației maghiare, Peter Szijjarto, se află la o reuniune energetică în Rusia.
  • Asumându-și riscuri uriașe, fotbaliștii iranieni au refuzat să cânte imnul țării, protestând față de reprimarea violentă a demonstrațiilor pentru libertate din Iran.
  • Refugiații din Ucraina și cei de la sud de Mediterana înseamnă un aflux semnificativ de populație spre Europa. Canada încurajează sosirile.

Viktor Orbán s-a afișat purtând un fular cu harta Ungariei Mari

Mare parte din presa românească citează protestul Ministerului Român de Externe care critică în termeni categorici gestul premierului de la Budapesta: „Orice manifestare de tip revizionist, indiferent de forma pe care o îmbracă, este inacceptabilă, contrară realităților actuale și angajamentelor asumate în comun de România și Ungaria”.

Premierul maghiar, Viktor Orban, purtând fularul cu harta Ungariei Mari. Duminică, 20 noiembrie 2022, după meciul naționalelor Ungariei și Greciei.
Premierul maghiar, Viktor Orban, purtând fularul cu harta Ungariei Mari. Duminică, 20 noiembrie 2022, după meciul naționalelor Ungariei și Greciei.

Libertatea notează că incidentul, semnalat de europarlamentarul REPER, Alin Mituță, a avut loc duminică, 20 noiembrie, la meciul dintre naționalele Ungariei și Greciei.

Publicația citează și surse din presa maghiară care spun că fularul cu pricina i-ar fi fost dăruit de un suporter ultras. Nesemnificativ de vreme ce imaginile au fost postate ulterior pe pagina FB a premierului, deci asumate.

G4Media face, de altfel, o trecere în revistă a unor incidente similare, iar Europa Liberă a semnalat că sportul este un element definitoriu al politicilor Budapestei în țările vecine. Găsiți acolo și controversatul discurs al lui Viktor Orbán, ținut pe 23 iulie 2022, la Tușnad, în România.

Colegii de la Europa Liberă Budapesta semnalează că ministrul de Externe maghiar, Peter Szijjarto ia parte la un forum rusesc dedicat energiei atomice. Budapesta încearcă să capete sprijinul Moscovei pentru sporirea capacității singurei centrale nucleare din Ungaria. Reuniunea are loc la Sochi, pe țărmul Mării Negre, la sud-est de orașele ucrainene bombardate.

Ministrul de externe maghiar, Szijjártó Péter, se află în orașul rusesc, Sochi, de la malul Mării Negre, la un forum pentru energie atomică organizat de Moscova. Aici, alături de ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov.
Ministrul de externe maghiar, Szijjártó Péter, se află în orașul rusesc, Sochi, de la malul Mării Negre, la un forum pentru energie atomică organizat de Moscova. Aici, alături de ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov.

Despre asocieri cel mai probabil ne-întâmplătoare, vorbește și Magda Grădinaru într-o analiză Spot-Media despre convorbirile pe care șeful PSD, Marcel Ciolacu, le-a avut recent la Chișinău. Într-o lume în care sursele deschise sunt deseori suficiente e greu de crezut că dl. Ciolacu nu a fost informat că Mișcarea Alternativa Națională, lansată de primarul Chișinăului, Ion Ceban, e pro-rusă și consiliată de apropiați ai Kremlinului.

Dar cine să îl critice pe dl. Ciolacu, când vice-premierul Hunor le-a spus președintelui și premierului României, după discursul de la Tușnad, că „Viktor Orbán nu este rasist” și a fost crezut? Între timp, administrația de la Chișinău, condusă de președinta Maia Sandu, tocmai a obținut 100 de milioane de euro de la conferința donatorilor de la Paris, conferință găzduită de Emanuel Macron și inițiată împreună cu Germania și România.

Altfel, toată presa românească, inclusiv Europa Liberă, anunță majorarea pensiilor, plus sumele de sprijin acordate celor cu pensii sub 3.000 de lei. G4Media îl citează pe liderul USR, Cătălin Drulă, care atrage atenția cu cele 12,5 procente nu acoperă rata inflației care a trecut de 15% și sugerează că reducerea pensiilor speciale ar fi putut asigura fondurile necesare. Cum se poate face tehnic revoluția instituțiilor de forță, domnul Drulă nu spune...

Tăcerea, ca libertate de exprimare și unde se termină ea în țările libere

Probabil că inclusiv cei mai dezinteresați de fotbal sunt/vor fi impresionați de protestul mut al fotbaliștilor iranieni. Ei au refuzat să cânte imnul republicii islamice în semn de protest față de uciderea a sute de manifestanți în cele două luni de demonstrații.

Gestul înseamnă asumarea unor riscuri enorme pentru libertatea personală și a familiilor, explică The Guardian. Iar oamenii știu exact ce fac. Căpitanul echipei și-a început interviul acordat înaintea meciului cu „în numele Dumnezeului care a creat curcubeul” (simbolul păcii pentru popoarele din Orientul Mijlociu și nu numai), expresie folosită de Kian Pirfalk, un băiețel de 10 ani, ucis de forțele represive din Iran.

Cu riscuri enorme se confruntă și membrii opoziției și organizațiilor civice din Kazahstan, unde duminică au avut loc alegeri, cu rezultat previzibil, relatează Europa Liberă în limba engleză.

De partea cealaltă a Atlanticului, magnatul Tesla, Space-X și, mai nou, Twitter, a decis să restituie lui Donald Trump și altora conturile de Twitter, în numele libertății de exprimare, scrie The Times. (Că se poartă cu proprii angajați ca un dictator cu drept de concediere după bunul plac, e altă chestiune...)

Or, Donald Trump a fost blocat din cauza „glorificării violenței” în contextul asaltului asupra Capitolilului din 6 ianuarie 2021, asalt ce avea drept scop exact răsturnarea rezultatului alegerilor. Iar justiția SUA anchetează în detaliu acele violențe, inclusiv în aceste zile, după cum scrie Washington Post.

Problema este critică de vreme ce intenția lui Elon Musk de „a extinde” libertatea de exprimare pe Twitter permite răspândirea vederilor radicale. America a trăit un nou șoc violent în week-end când un extremist a deschis focul într-un club LGBT din Colorado Springs, ucigând cinci persoane și rănind grav 18. Or, argumentează un editorial din New York Times, violența pentru non-conformiști era numai o chestiune de timp, dată fiind era Trump.

Canada își întinerește populația deschizând larg porțile imigrației

Autoritățile de la Otawa au anunțat că doresc ca până în 2025, adică în numai trei ani, să atragă 1,5 milioane de imigranți, notează BBC. Cu o populație de numai 38 milioane de locuitori, dar cu o suprafață uriașă, Canada se confruntă, precum toate țările dezvoltate, cu o îmbătrânire accentuată a populației.

Statul nord-american duce de mult timp o politică de încurajare a noilor veniți: 1 din 4 canadieni nu s-a născut în Canada, proporția de 25% fiind mult mai mare decât cea din Statele Unite sau Marea Britanie, de numai 14%. Imigrația în Canada este cea de tip economic, acceeptată în baza așa-numitului sistem de cote, dar sunt bineveniți și refugiații, inclusiv din Ucraina. În 2021, au fost primiți 20.428 din diverse țări.

Iarna a început deja în Ucraina. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat asupra consecințelor. Printre cei mai afectați, pacienții cu boli grave. Imaginea este de lângă Izium/regiunea Harkov, lângă un moment dedicat victimelor din Holodomor, foametea indusă de Stalin în 1931-1932.
Iarna a început deja în Ucraina. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat asupra consecințelor. Printre cei mai afectați, pacienții cu boli grave. Imaginea este de lângă Izium/regiunea Harkov, lângă un moment dedicat victimelor din Holodomor, foametea indusă de Stalin în 1931-1932.

În Ucraina, iarna se anunță atât de cruntă, mai ales din cauza dificultăților sistemului energetic afectat de bombardament încât chiar și locuitorii din orașele eliberate trebuie evacuați. BBC publică o analiză tulburătoare pe acest subiect, ți se face frig citind avertismentul Organizației Mondiale a Sănătății.

Alte subiecte:

  • Europa Liberă a aflat că olimpicii la mai multe competiții primesc bursă pentru una singură. Ministerul Educației consideră că e acceptabil să ai mai multe joburi, dar să fii plătit pentru unul singur, la alegere. Dvs. ce ați face în locul ministrului?
  • Autoritatea de reglementare din domeniul energiei din Marea Britanie, OFGEH, a avertizat furnizorii de electricate să aibă grijă de consumatorii vulnerabili. 17 dintre ai au primit notificări. Cât e factura în UK puteți citi în articolul BBC.
  • Speranța de viață a pacienților grav bolnavi de cancer s-ar putea dubla datorită cercetărilor ce vor fi finalizate în următorii ani, anunță Institutul pentru Tratamentul Cancerului din Marea Britanie, citat de Times.

Nu uitați că ne puteți scrie despre aceste subiecte sau altele la treiminute@rferl.org.

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG