Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Rusia a anunțat evacuarea populației din Herson, regiune din sudul Ucrainei pe care pretinde că a anexat-o. Forțele ucrainene spun că au eliberat în ultima lună 600 de așezări ocupate de Rusia, inclusiv 75 din zona Herson.
- Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei declară regimul din Rusia drept regim „terorist”. Rezoluția a fost adoptată cu 99 de voturi și o abținere (Turcia). UE avertizează că un atac nuclear în Ucraina va fi urmat de un răspuns militar care va „anihila” forțele ruse. Un astfel de atac ar declanșa un „răspuns fizic” al NATO, spune și șeful Alianței militare.
- Surse din PSD spun presei din România că ministrul Apărării, Vasile Dîncu, ar putea fi schimbat în urma declarațiilor „neinspirate” despre variante de negociere a păcii între Ucraina și Rusia.
Pariurile pierdute ale domnului Putin
În Rusia ar urma să sosească azi primele persoane pe care Rusia le evacuează din regiunea ucraineană Herson „pentru siguranța lor” - un semn că Moscova își pierde semnificativ pozițiile cucerite în sudul Ucrainei, notează Reuters.
Agenția precizează că, potrivit Kiev-ului, forțele ucrainene au cucerit în ultima lună 600 de așezări ocupate de Rusia după 24 februarie 2022, inclusiv 75 în regiunea Herson. Ucraina speră să ajungă cu forțele sale în orașul Herson până la Crăciun, scrie The Guardian.
Avertismentele împotriva folosirii de Vladimir Putin a arsenalului nuclear în Ucraina s-au amplificat categoric ieri, zi în care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a declarat regimul din Rusia drept regim „terorist”, după cum a transmis Europa Liberă.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a spus că „orice atac nuclear împotriva Ucrainei va crea un răspuns, nu un răspuns nuclear, ci un răspuns militar atât de puternic, încât armata rusă va fi anihilată”, notează Euronews. La fel de fermă este și NATO, care transmite că va sprijini Ucraina cât va fi nevoie, iar noul pachet de ajutor oferit Kiev-ului va include sisteme de bruiaj împotriva dronelor kamikaze rusești și iraniene.
Vladimir Putin s-a întâlnit în Kazahstan cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, fără ca cei doi să discute vreo variantă de negociere a păcii dintre Rusia și Ucraina, așa cum sugera anterior Kremlinul că s-ar putea întâmpla.
Putin și Erdoğan au discutat posibilitatea ca Turcia să devină un centru pentru livrarea de gaze rusești către Europa, o discuție care nu are vreo viabilitate, punctează The New York Times.
O analiză a duplicității Turciei în raportarea la războiul din Ucraina, în articolul Europa Liberă în care analistul de politică externă Șerban Cioculescu explică interesele economice ale Turciei înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor.
Vasile Dîncu, războiul și „montura USR-istă”
Libertatea citează surse din PSD potrivit cărora ministrul Apărării, Vasile Dîncu, ar urma să fie schimbat din funcție în urma declarațiilor despre modul în care s-ar putea ajunge la pace în Ucraina. „Președintele Iohannis i-a spus, ironic, să citească revista presei, iar Dîncu este așteptat la București, pentru o ’discuție tranșantă’ cu premierul Nicolae Ciucă”.
Ministrul Apărării a răspuns cu o respingere a acuzațiilor și dând vina pe... USR, într-o intervenție la TVR Info. „E o montură USR-istă și liderii noștri au răspuns la niște întrebări meșteșugit puse ca să se poată răspunde mai ales așa", a spus Dâncu. Intervenția prin telefon s-a încheiat brusc când realizatoarea TVR Loara Ștefănescu l-a întrebat pe ministru dacă crede că îi va cere cineva demisia, notează TVR.
Cât mai costă benzina. Și creditele
Economedia informează că Petrom a scumpit, joi, benzina în miezul zilei, când la stațiile din București un litru costa cu trei bani mai mult decât dimineață. Este a șasea scumpire în 7 zile, iar prețul a urcat în total cu 21 de bani.
Din Curs de guvernare o analiză despre blocajul de pe piața electricității, iar Europa Liberă explică de ce unele rate au crescut mai mult decât altele și când ar putea scădea. Tot aici, despre cât de scumpă și greu de găsit va fi carnea de porc la sfârșitul anului 2022.
„Creșterea costurilor de finanțare lovește regiunea”, scrie Profit.ro, care publică graficele dobânzilor României. „Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni la 9,22% pe an, al doilea cel mai ridicat nivel de dobândă din ultimii 12 ani.”
Din Hotnews, un răspuns al Camerei de Comerț, după ce AmCham (Camera de comerț Americană) a criticat vehement un proiect legislativ care ar impune tuturor camerelor bilaterale înscrierea într-un Registru Național și depunerea unui raport de activitate anual care să probeze „îndeplinirea scopului și obiectivelor, sub sancțiunea dizolvării”.
Este „un demers profund nedemocratic și inechitabil. Doar în România o entitate privată capătă puteri discreționare față de alte entități private”, acuză AmCham.
Iar din News.ro, o „afacere” în stil BOR: reprezentanţii Agent Green reclamă că pe Valea Sâmbetei, în Munţii Făgăraş, în sit Natura 2000, se construiesc o mănăstire şi un drum de acces. Panoul de şantier indică faptul că se ridică o cabană al cărei beneficiar este o persoană fizică.
„Păcatele” Americii
În Statele Unite, verdictul juriului în procesul lui Nikolas Cruz, care a omorât într-un atac armat premeditat 14 elevi și trei angajați ai unei școli din Florida, în 2018, a șocat familiile victimelor, scrie The New York Times. El a primit închisoare pe viață fără posibilitatea de apel, nu pedeapsa cu moartea.
Invitații televiziunilor americane au comentat pe larg sentința, încercând să găsească explicații pentru faptul că Cruz nu a fost condamnat la moarte. Într-un stat, Florida, în care pedeapsa cu moartea este încă o opțiune, trei jurați s-au opus, deși acceptă gravitatea extremă a faptelor. Poate mai mult decât viitorul pedepsei cu moartea în una dintre cele mai puternice democrații ale lumii, cazul a relansat dezbaterea despre accesul facil la arme de foc. La câteva ore după verdict, cel puțin cinci oameni au murit într-un alt atac armat, în North Carolina, consemnează The Washington Post.
Știrea zilei în SUA este însă chemarea la audieri a lui Donald Trump, de comisia care anchetează atacul din ianuarie 2021 asupra clădirii Congresului american. Nu înseamnă că se va întâmpla ceva, dat fiind că e de așteptat ca majoritatea din Congres să se schimbe după alegerile din noiembrie, dar aceasta nu e singura problemă a fostului președinte și a democrației americane, notează CNN.
Alte subiecte:
- Cu două zile înainte de cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist Chinez a avut loc un protest fără precedent la adresa politicii anti-Covid și a președintelui Xi Jinping, notează BBC.
- Automobile Bavaria transmite, potrivit Hotnews.ro, că BMW-urilor pentru Poliția Română nu sunt mașini de lux, iar Michael Schmidt nu mai este implicat în activitatea din România.
- Acuzații de politizare la secretariatul Guvernului, detalii în Europa Liberă.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina noastră de Facebook.
Toate cele bune,
Carmen
