Linkuri accesibilitate

3 minute | De ce schimbă Putin comandantul invaziei, PNL adoptă strategia „Iohannis” și Joe Biden sub presiune


Președintele Rusiei, Vladimir Putin, discută cu Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, pe 16 decembrie 2022.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, discută cu Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, pe 16 decembrie 2022.

Comandatul unic al invaziei ruse în Ucraina a fost schimbat după doar trei luni, iar în SUA crește presiunea pe președintele Biden. În România, PNL refuză să discute cu presa despre noul verdict de plagiat la adresa lui Lucian Bode.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Rusia a înlocuit din nou comandantul forțelor armate din Ucraina. Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, l-a numit pe șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, pentru a fi responsabil de invazie.
  • Asistenții președintelui american Joe Biden au găsit un nou lot de documente guvernamentale clasificate într-un loc privat, marcând a doua dezvăluire în trei zile.
  • Partidul Național Liberal se afundă în tăcere și refuză să discute cu presa după noul verdict de plagiat la adresa ministrului de Interne, Lucian Bode.

Schimbare de generali

Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General, îl înlocuiește pe Serghei Surovikin, cel cunoscut ca „generalul Armaghedon”, la doar trei luni de la numire, scrie RFE/RL.

Surovikin devenea pe 8 octombrie primul comandant unic al invaziei, marcând o schimbare de strategie, iar la scurt timp au început bombardamentele masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

The New York Times relatează că schimbarea generalilor vine pe fondul disensiunilor în creștere, după ce aliații lui Vladimir Putin s-au contrazis reciproc cu privire la progresul pe câmpul de luptă, în special despre bătălia de la Soledar.

Președintele lituanian Gitanas Nauseda (stânga), președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele polonez Andrzej Duda (dreapta), la Liov, Ucraina, pe 11 ianuarie 2023.
Președintele lituanian Gitanas Nauseda (stânga), președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele polonez Andrzej Duda (dreapta), la Liov, Ucraina, pe 11 ianuarie 2023.

Istoricul Mark Galeotti a declarat pentru CNN că „este un fel de retrogradare” a generalului Gherasimov”, dacă nu chiar „un potir otrăvit”. Invazia este acum misiunea acestuia, fiind de altfel printre responsabilii planificării ei, iar istoricul bănuiește că „Putin are din nou așteptări nerealiste”.

Într-un editorial publicat de Washington Post, foștii oficiali americani Condoleezza Rice și Robert Gates scriu că timpul nu este de partea Ucrainei, deoarece luptele și distrugerile vor continua, Vladimir Putin fiind „pe deplin angajat să readucă întreaga Ucraină sub controlul Rusiei sau - în caz contrar - să o distrugă ca țară”.

„Este mai bine să îl oprim acum, înainte de a se cere mai mult de la Statele Unite și de la NATO în ansamblu” deoarece „Statele Unite au învățat pe calea cea grea - în 1914, 1941 și 2001 - că agresiunea neprovocată și atacurile asupra statului de drept și a ordinii internaționale nu pot fi ignorate. În cele din urmă, securitatea noastră a fost amenințată și am fost atrași în conflict”, argumentează Rice și Gates.

După anunțul Marii Britanii, și Polonia este pregătită să trimită tancuri în Ucraina, însă furnizarea lor trebuie să fie parte a coaliției, a anunțat președintele polonez Andrzej Duda, ieri, după ce s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski și cu președintele lituanian Gitanas Nauseda, în Liov, oraș din vestul Ucrainei, conform Reuters.

Tancurile pe care Polonia vrea să le trimită sunt Leopard, de fabricație germană, însă Berlinul rezistă presiunilor făcute de câteva dintre țările NATO, printre care și Franța.

Referitor la bătălia de la Soledar, președintele ucrainean a declarat aseară că este fals anunțul grupului de mercenari Wagner, cum că ar fi cucerit orașul, iar RFE/RL vă prezintă o fotogalerie cu uriașa mină de sare din zonă, explicându-i importanța strategică. Tot pe RFE/RL, un videoreportaj despre condițiile în care operează chirurgii ca urmare a penelor tot mai dese de curent.

Tactica republicanilor

O defecțiune informatică a provocat ieri haos în sistemul de transport aerian al SUA, titrează Associated Press. Mii de zboruri au fost anulate sau întârziate câteva ore, după ce un sistem care oferă piloților informații de siguranță nu a funcționat.

Guvernul american a lansat o investigație, după ce eroarea a forțat o întrerupere de 90 de minute a tuturor zborurilor cu plecare din SUA, în timp ce companiile aeriene speră să revină la normal astăzi, scrie Reuters.

Al doilea mare subiect către care presa din SUA și-a îndreptat atenția este că o nouă tranșă de documente clasificate a fost descoperită la sediul organizației private pe care Joe Biden o folosea în perioada în care era vicepreședinte, conform CNN.

NYT comentează că dezvăluirea va intensifica atacurile republicanilor împotriva președintelui și analizează modurile în care Camera Reprezentanților, controlată de opozanții politici, pregătesc investigațiile.

Între timp, în Europa, continuă scandalul „Qatargate”. Eurodeputata belgiană Maria Arena, membră SPD, a renunțat la șefia comisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European. Potrivit Politico, ea a acceptat o călătorie în Qatar, apoi nu a declarat în mod corespunzător că guvernul qatarez a plătit pentru zborurile și hotelul ei.

Pas cu pas, de Lucian Bode

După ce Universitatea Babeș Bolyai a anunțat că suspiciunile de plagiat în cazul lui Lucian Bode se confirmă, teza sa de doctorat fiind „profund viciată”, Europa Liberă a discutat cu președintele Comisiei de Etică a UBB. „Au fost multe pasaje copy-paste și citări eronate”, spune profesorul Dacian Dragoș.

Colegii mei scriu că politicenii PNL și PSD nu vor să fie citați în scandalul de plagiat al ministrului de Interne. Și Hotnews observă aceeași strategie a tăcerii și explică rolul pe care îl joacă Lucian Bode în ecuația puterii din PNL.

Nicolae Ciucă, Rareș Bogdan și Lucian Bode pe scena Congresului din 10 aprilie în care premierul a fost ales președinte al PNL, pe 10 aprilie 2022.
Nicolae Ciucă, Rareș Bogdan și Lucian Bode pe scena Congresului din 10 aprilie în care premierul a fost ales președinte al PNL, pe 10 aprilie 2022.

Un fel de reacție venit totuși din coaliție. Președintele UDMR spune, citat de Digi24, că „va rezolva domnul Bode cum ştie el mai bine”. De asemenea, Kelemen Hunor spune că nu înțelege goana după titlul de doctor și observ ironic dorința politicienilor de a-l avea: „Parcă ar fi un titlu nobiliar”.

G4Media scrie că Lucian Bode nu demisionează pentru că are o vulnerabilitate comună cu premierul Nicolae Ciucă: plagiatul.

CSM vrea să cumpere încrederea românilor în justiție cu două milioane de euro, printr-o campanie mediatică, iar Europa Liberă vă prezintă și misterul raportului care transfomă eșecul campaniei de vaccinare într-un succes.

După ce a fost acuzat că a încercat personal „mușamalizarea cazului” unei femei cu efect secundar la vaccin, colonelul Valeriu Gheorghiță susține că „raportul medical solicitat a infirmat suspiciunea diagnostică de pareză facială”, arată Libertatea.

Tot în Libertatea, despre misterele prescrierii din Justiție: Florin Secureanu, un fost manager de spital, poate obține prescriere într-un dosar care durează de cinci ani, dar își așteaptă sentința finală într-un proces de trei ani.

Monitorul de Suceava relatează despre o posibilă premieră în România: un bărbat condamnat la închisoare pentru că a lovit cu palma posteriorul unei tinere pe stradă. Sentința, în primă instanță, este de zece luni de închisoare.

Alte știri:

  • Conspirațiile despre vaccinurile Covid reprezintă o poartă de acces către opiniile extremiste - The Guardian.
  • Memoriile prințului Harry, Spare, au înregistrat vânzări record de 1,43 milioane de cărți vândute în primele 24 de ore de la lansare doar în SUA, Canada și Marea Britanie - NYT.
  • După ChatGPT, un nou instrument de inteligență artificială - Character.AI - creează discuții rezonabile cu aproape orice persoană, vie, decedată sau chiar imaginară - The New York Times.

Toate cele bune, ne revedem mâine,
George

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG