La întâlnire au participat și consilierii diplomatici ai președintelui Franței și cancelarului german, Emmanuel Bonne și Jens Ploetner, și Reprezentantul Special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia, Toivo Klaar.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a alăturat participanților la discuții pentru scurt timp.
UE a invitat participanții la discuții să facă schimb de opinii cu privire la situația actuală din regiunea Nagorno- Karabah și „eforturi menite să abordeze nevoile urgente ale populației locale”, se spune într-o declarație remisă presei de președintele Consiliului European, Charles Michel.
„Uniunea Europeană urmărește îndeaproape toate aceste evoluții și a fost angajată la cel mai înalt nivel pentru a ajuta la atenuarea impactului ostilităților asupra civililor. UE și-a reiterat în acest context poziția cu privire la operațiunea militară a Azerbaidjanului săptămâna trecută”, se mai spune în declarație.
Hikmet Hajiyev a spus că Azerbaidjanul este preocupat de oferirea asistenței umanitare și protecție populației locale.
„UE a subliniat nevoia de transparență și acces pentru actorii internaționali din domeniul umanitar și al drepturilor omului” și acordă asistență armenilor din Karabakh.
Întâlnirea a permis, de asemenea, conturarea unei posibile întâlniri a liderilor la cel de al treilea Summit EPC programat pentru 5 octombrie 2023 la Granada.
Participanții au exprimat „interesul comun al Armeniei și Azerbaidjanului de a utiliza posibila întâlnire de la Granada pentru a-și continua eforturile de normalizare”, se mai spune în declarație.
Armen Grigoryan și Hikmet Hajiyev au discutat despre posibili pași concreți pentru avansarea procesului de pace Armenia-Azerbaijan la viitoarea întâlnire, cum ar fi: delimitarea frontierei, securitatea, conectivitatea, problemele umanitare și încheierea unui tratat de pace.
UE consideră că posibila întâlnire de la Granada ar trebui să fie folosită atât de Erevan, cât și de Baku „pentru a-și reitera public angajamentul față de integritatea teritorială și suveranitatea celuilalt, în conformitate cu acordurile încheiate anterior la Praga și Bruxelles”, se mai spune în declarația șefului Consiliului European.
Mii de etnici armeni fug din Nagorno - Karabah după ce armata azeră a recuperat controlul deplin asupra regiunii separatiste, chiar în timpul vizitei președintelui turc în Azerbaidjanul, transmite Associated Press.
Armata azeră a învins forțele armene într-un atac fulger de 24 de ore săptămâna trecută, forțând autoritățile separatiste să accepte să depună armele și să înceapă discuții privind „reintegrarea” Nagorno-Karabah în Azerbaidjan după trei decenii de guvernare separatistă.
A doua rundă de discuții între oficialii azeri și reprezentanții separatiști a avut loc luni în orașul Khojaly, chiar la nord de capitala Nagorno-Karabah.
Discuții au avut loc și săptămâna trecută. Biroul prezidențial al Azerbaidjanului a declarat că discuțiile au avut loc „într-o atmosferă constructivă” și că discuția s-a concentrat pe ajutorul umanitar acordat regiunii și pe serviciile medicale.
În timp ce Azerbaidjanul s-a angajat să respecte drepturile etnicilor armeni din regiune și să restabilească aprovizionarea după un blocaj de 10 luni, mulți localnici care se tem de represalii au decis să fugă în Armenia.
Guvernul armean a declarat că 6.500 de locuitori din Nagorno-Karabah au fugit în Armenia încă de luni seara.
Moscova a spus că trupele rusești de menținere a păcii din Nagorno-Karabah au asistat la evacuare.
Câteva zeci de persoane au fost rănite luni seară la o benzinărie aflată chiar în afara capitalei regiunii separatiste, Stepanakert, unde un rezervor de combustibil a explodat.
Zeci de oameni au făcut coadă la benzinărie în acel moment pentru a-și alimenta mașinile, ca să poată pleca în Armenia.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății din Armenia, Angelina Isahanyan, nu a putut oferi cifre exacte dar a declarat pentru Associated Press că au fost „câteva zeci de răniți, cu arsuri de diferite grade”.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat luni că doi dintre soldații săi au fost uciși în urmă cu o zi, atunci când un camion militar a lovit o mină terestră, fără să menționeze zona în care a avut loc explozia.
Într-un discurs adresat națiunii duminică, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat că guvernul său lucrează cu parteneri internaționali pentru a proteja drepturile și securitatea armenilor din Nagorno-Karabah.
„Dacă aceste eforturi nu produc rezultate concrete, guvernul le va întâmpina cu toată grijă pe surorile și frații noștri din Nagorno-Karabah, din Republica Armenia”, a spus el.
Manifestanții care cer demisia lui Pașinian - din cauza a ceea ce ei numesc eșecul său de a-i proteja pe armenii din Nagorno-Karabah - au continuat să blocheze luni principalele străzi ale capitalei armene, ciocnindu-se ocazional cu poliția.
