„Sașa muzicianul” oferă un răspuns care spune totul și nimic atunci când este întrebat dacă știe să cânte la vioară, în timpul unei lungi discuții video în care poartă o cagulă.
Este un răspuns ca multe altele, rezultate din schimburile multiple de mesaje de pe rețelele sociale criptate cu corespondentul RFE/RL.
Imaginile cu vioara care apar în postările sale din Rusia și Ucraina sunt un omagiu adus grupului de mercenari ruși Wagner, care acționează ca o armată neoficială a Kremlinului. Numele vine de la compozitorul german din secolul al XIX-lea.
Este doar unul dintre modurile în care acest sârb bosniac de 43 de ani, cu loialitate declarată față de „calea rusească”, pare să se fi reinventat pentru lupta împotriva Ucrainei.
„Sunt strâns legat de Rusia. Totul în mine este rusesc. Da, sunt de partea Rusiei. Personal, mă voi întoarce acasă în momentul în care afacerea se va încheia și totul va fi rusesc. Totul”, a declarat el pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL.
În mai multe conversații, pe mai multe platforme și pe două profiluri online, el a vorbit cu nonșalanță despre alăturarea sa la invazia rusă („De ce nu?”) și a îmbrățișat expansionismul rusesc din Ucraina până în Bosnia și tot teritoriul dintre cele două țări.
Din noiembrie anul trecut, postările sale pe VKontakte au prezentat soldați camuflați, pachete cu alimente și alte provizii despre care - conform descrierilor - par destinate trupelor rusești din Ucraina. De asemenea, videoclipurile arată indivizi mascați care folosesc puști de tip militar și alte arme. Toate acestea în sprijinul invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.
Surse din serviciile de informații ale Bosniei și Herțegovinei au declarat pentru RFE/RL că „Sașa muzicianul” era unul dintre cei șapte cetățeni bosniaci aflați pe câmpurile de luptă din Ucraina, începând cu luna noiembrie a anului trecut.
Nerăbdarea sa de a intra în conflict pe baza unei loialități declarate față de Rusia și subjugarea Ucrainei și a altor state independente de către Moscova face parte dintr-o practică la care aderă tineri cu pregătire militară, care au părăsit Balcanii pentru a lupta în războiul condamnat la nivel internațional al președintelui rus Vladimir Putin.
Schimbarea identității
Surse din rândul autorităților din Bosnia-Herțegovina confirmă că „Sașa muzicianul” este un bărbat în vârstă de 43 de ani din Banja Luka, născut Ljubisa Bozici, dar care și-a schimbat oficial numele în urmă cu câțiva ani în Aleksandar Velimirovici, din cauza problemelor juridice.
Două surse din serviciile de securitate din Bosnia, care au vorbit sub protecția anonimatului deoarece nu au fost autorizate să vorbească public, au declarat pentru RFE/RL că Velimirovici a plecat în Ucraina în primăvara anului 2022, la câteva săptămâni după lansarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Vorbind cu reporterul RFE/RL în discuții care au durat mai multe luni, Velimirovici a refuzat să confirme că a fost în Ucraina oricând în ultimii opt ani, dar a lăsat să se înțeleagă acest lucru, spunând „este ca atunci când te duci la un magazin și știi deja ce este acolo”.
El a declarat că misiunea sa este de a livra ajutoare, alimente și alte provizii pentru armata rusă.
De asemenea, el a susținut că nu se află pe câmpul de luptă și că fotografiile și videoclipurile pe care le publică pe rețelele sociale sunt acolo din greșeală și că nu înseamnă nimic.
„Mă voi întoarce în Bosnia când nu va mai exista nicio graniță între noi”, a adăugat el, declarându-se curios că a fost contactat de un corespondent din entitatea Federației, deși el este din Republika Srpska*.
„Nu sunt atât de prost încât să mă întorc acasă acum, iar acolo ar fi o mulțime de întrebări”, a mai declarat Velimirovici pentru RFE/RL.
De asemenea, bărbatul l-a acuzat pe corespondentul RFE/RL că este „din SIPA”, o referire la Agenția de Stat pentru Investigații și Protecție, agenția oficială a poliției de stat din Bosnia și Herțegovina.
Problemele din cazier
Velimirovici a apărut în fotografii care îl arată în uniforme de luptă cu însemnele Wagner, dar ținuta sa militară din timpul conversațiilor cu RFE/RL nu avea nicio denumire vizibilă.
De mai bine de un deceniu a început să aibă probleme cu legea în Bosnia, inclusiv o condamnare pentru răpire în 2010 și o infracțiune pentru insultarea musulmanilor în fața unei moschei din Banja Luka în 2016, lucru care arată că este cunoscut de poliția bosniacă.
A treia „întâlnire” cu poliția avut loc în 2020, când a fost reținut pe aeroportul internațional din Sarajevo. A fost transferat de autoritățile statului bosniac în sistemul judiciar din Republica Srpska, dar a fost eliberat, după ce un tribunal din Banja Luka a declarat că „nu a putut să determine” ce mandat a fost pus în aplicare.
Schimbarea numelui lui Velimirovici de la Bozici, numele atașat la cazurile sale juridice anterioare, pare să fi jucat un rol în presupusa confuzie.
Agenți ai SIPA, care se ocupă în mod normal de cazurile în care există suspiciunea că cineva participă la conflicte externe, l-au interogat ca suspect.
Biroul procurorului general bosniac a declarat pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că a fost emis un ordin de suspendare a cazului „deoarece nu existau suficiente dovezi privind comiterea unei infracțiuni penale”.
Majoritatea dovezilor, a adăugat biroul procurorului general, constau în detalii circumstanțiale și „informații greu de verificat de pe rețelele sociale”.
Cu toate acestea, o sursă bine informată a declarat pentru RFE/RL că, după ce a plecat în Rusia, Velimirovici a semnat un contract cu gruparea de mercenari Wagner și a încercat să obțină cetățenia rusă. RFE/RL nu a putut confirma în mod independent că Velimirovici a fost sau încă mai este sub contract cu Wagner.
Wagner este forța de luptă paramilitară legată de Kremlin care, împreună cu fondatorul său, Evgheni Prigojin, se află sub incidența sancțiunilor americane și a altor sancțiuni occidentale.
Gruparea de mercenari anunța, încă din luna ianuarie, pe Russia Today Balkans - o divizie a canalului rusesc de propagandă în limbi străine din regiune - că sunt „locuri de muncă” vacante.
Disperarea după luptători „ruși”
Planificatorii de război din Rusia se așteptau la o bătălie rapidă pentru a supune Ucraina și a instala lideri favorabili Kremlinului, după un conflict la scară mai redusă declanșat de ocuparea și anexarea Crimeei în 2014, dar militarii ucraineni au redus impactul invaziei și, în plus, au organizat contraatacuri.
Estimările arată că zeci de mii de soldați ruși au fost uciși, iar mulți alții au fost răniți, forțându-l pe Putin la o „mobilizare parțială” pentru a continua lupta cu sprijinul mercenarilor Wagner.
Organizația Națiunilor Unite a avertizat în legătură cu o practică „alarmantă” a grupării Wagner de a recruta prizonieri ruși pentru a lupta în Ucraina.
În luna martie, Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului (OHCHR) a prezentat un sistem prin care grațierile erau schimbate cu misiuni de serviciu. De asemenea, acesta a afirmat că Wagner recrutează atât cetățeni ruși, cât și străini care ispășesc pedepse pentru condamnări penale.
Cazul Gavrilo Stevici
În prezent, este greu de spus câți tineri din Balcani au plecat să lupte în Ucraina, indiferent de care parte, deoarece legea bosniacă le interzice cetățenilor săi să se alăture armatelor străine.
Procurorii bosniaci au declarat pentru RFE/RL că investighează șapte cetățeni din Bosnia-Herțegovina pentru că s-ar fi alăturat forțelor combatante ale Rusiei. Aceștia au refuzat să confirme oficial dacă vreuna dintre aceste anchete îl implică pe Velimirovici.
Cel mai mediatizat caz din Bosnia pentru presupuse lupte în Ucraina a fost urmărirea penală a lui Gavrilo Stevici, care a fost achitat în martie 2020 de toate acuzațiile de luptă pentru separatiștii pro-ruși.
Stevici a fost acuzat că a călătorit în Ucraina, pe ruta Belgrad - Moscova - Rostov pe Don, în 2014, unde procurorii cred că s-a alăturat unității paramilitare „Jovan Sevici”, care era concentrată în regiunea ucraineană Luhansk, ocupată de separatiștii susținuți de Rusia.
Gavrilo Stevici, care de atunci și-a menținut activismul pro-rus, a recunoscut că a călătorit în Ucraina „ca iugoslav și idealist”, dar a susținut că nu a luptat participat vreodată la lupte.
Sute de cetățeni sârbi au fost bănuiți de serviciile secrete ucrainene că au luptat în estul Ucrainei alături de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. Mulți alții s-ar fi alăturat forțelor rusești de la începutul invaziei din 2022.
