Bună dimineața, dragi prieteni,
Îngrijorarea domnește pretutindeni în mediile politice și diplomatice din Europa. Președintele Trump discută direct cu președintele Putin, până mai ieri urmărit internațional pentru crime de război. Liderul de la Casa Albă ar vrea să vadă Rusia, din nou, la reuniunea G7 a celor mai puternice națiuni de pe pământ.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, declară că țara sa nu va accepta un acord de pace stabilit fără ca ucrainenii să se afle la masa tratativelor.
- Începe azi prima reuniune unde se poate schița pacea din Ucraina. Vicepreședintele american, JP Vance se va întâlni la Conferința de Securitate de la Munchen cu Volodimir Zelenski.
- Lista de urgențe de la București include, pe lângă dosarul strategic, și corigențele Guvernului. Miliarde de euro din PNRR riscă să fie pierdute, admite chiar premierul Ciolacu.
Zelenski: Nu va exista niciun acord de pace fără noi
„Nicio negociere cu Putin nu poate începe fără o poziție unită din partea Ucrainei, a Europei și a Statelor Unite”, Pur și simplu, Ucraina nu poate accepta așa ceva, a explicat Volodimir Zelenski, ieri seară, aflat fiind la o uzină nucleară din vestul țării.
Întrebat anterior de jurnaliștii la Casa Albă dacă Ucraina va participa sau nu la negocieri, Donald Trump evitase răspunsul. „Trebuie să facă pace”, a replicat el. Într-o conferință de presă de aseară, Trump a revenit și a spus că Ucraina va avea un loc la masa negocierilor.
După 24 de ore de precizări îngrijorate și reacții furioase ale liderilor occidentali, plus opoziția Ucrainei, președintele SUA a spus că la Conferința de la Munchen vor avea loc convorbiri de pace tripartite, lăsând să se înțeleagă că este vorba despre președintele Zelenski, vicepreședintele american V.D. Vance și reprezentanții Rusiei, relatează BBC.
Doar că Rusia nu a fost invitată la Munchen, remarcă un înalt oficial ucrainian.
A venit, în schimb, replica limpede a Kremlinului, citată de Politico: Ucraina va participa la negocieri, dar principalii jucători vor fi Statele Unite și Rusia.
Un lucru e clar: convorbirea telefonică de 90 de minute între președintele american, Donald Trump, și cel rus, Vladimir Putin, din 12 februarie, a zguduit profund lumea politică și diplomatică a lumii, dar în mod special Europa, arată o analiză a Europei Libere.
Nimănui nu a scăpat că președintele Zelenski a fost apoi informat, în 10 minute, că trebuie să facă pace. Iar în ziua următoare, ministrul american al Apărării, Pete Hedseth, a calificat drept „nerealiste” și „o iluzie” speranța Ucrainei de a-și recăpăta teritoriile ocupate de Rusia.
După cum europenii „au primit un pumn în plex” de la șeful Pentagonului, Pete Hegseth, care le-a spus că SUA nu vor face parte din trupele de menținere a păcii din Ucraina și a insistat pentru sporirea cheltuielor militare la 5% (Italia cheltuiește în jur de 1%, de exemplu), după cum relatează BBC.
Faptul a stârnit realmente furie în rândul liderilor europeni care avertizează Washingtonul că Statele Unite cedează în fața lui Putin, scrie Politico.
La fel The Guardian, care îl citează pe președintele francez, Emmanuel Macron, care atrage atenția că un acord de pace peste capul Ucrainei ar însemna „o capitulare”, dar și că „a țipa” acum la Rusia nu e cel mai înțelept lucru de făcut.
Întregul sistem al relaților internaționale pare redus la decizii luate exclusiv de cei Mari, ca în urmă cu 100-150 de ani. Sau compromisuri similare cu acordul de la Munchen din 1938 (acordul făcut de occidentali cu Hitler, căruia i-au cedat regiunea sudetă din Cehoslovacia), încep să se teamă europenii, care au avut ieri reuniunea miniștrilor Apărării de la Bruxelles.
De la Munchen, în ajunul Conferinței de Securitate care începe astăzi, ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, intervievat în direct la Antena 3, a fost mai cumpănit.
El a spus că negocierile sunt abia au început, abia se așează cărțile pe masă. El a anunțat că a avut o excelentă discuție cu gen. Keith Kellogg, trimisul special al președintelui Trump pentru Ucraina, un om despre care și Washington Post arată că nu este un simpatizant al Rusiei.
O serie întreagă de nuanțe și în interviul cu istoricul Cosmin Popa de la Europa Liberă. Da, se profilează o dezangajare militară a SUA în Europa, dar ea va genera o mai coerentă construcție europenă pentru că statele naționale nu pot rezista singure nici agresiunii Rusiei (nu atât de puternică pe cât pare), nici altor provocări globale.
Conferința de la Munchen – primele răspunsuri, zeci de întrebări grele
Conferința de la Munchen, care începe azi, este o reuniune anuală care adună cei mai revelanți actori internaționali în materie. Convorbirile din acest an au însă mize uriașe, după cum explică Europa Liberă.
Ele încep pe fondul unor tensiuni globale fără predecent care conturează „o nouă ordine mondială”, își începe Politico live-blogul, adăugând „detaliul” că 30 de oameni au fost răniți ieri la Munchen, în apropiere de spațiul conferinței, după ce o mașină i-a lovit din plin și intenționat. La volan se afla, se pare, un solicitant de azil afgan.
Live-blog-ul BBC pornește de la întâlnirea dintre vicepreședintele american, JD Vance și președintele ucrainian, Volodimir Zelenski.
Se mișcă plăci tectonice. România, încă pe avarii
Jocul global care ignoră statele mici sau mai puțin potente prinde România într-o situație critică. Președintele interimar, instalat la Cotroceni, acum două zile – își construiește acum echipa. Ce marjă de manevră poate avea rapid?
În primul său mesaj, în prima sa zi de lucru la Președinție, Ilie Bolojan, a vorbit despre principalele priorități – semnalul de stabilitate dat aliaților și organizarea de alegeri libere și corecte.
Dar după cum remarcă analiza Europei Libere, nu a cuprins nicio referire la evoluțiile în viteză generate de convorbirea de 90 de minute Trump-Putin și ce cât de mult se poate implica România în ajutorarea Ucrainei, în condițiile grele ale dezangajării americane.
Între timp, o știre de ultimă oră spune că au loc percheziții la Comandamentul Logistic al armatei pentru că procurorii suspectează că un general se face vinovat de un prejudiciu de 2,4 milioane de euro pentru lucrări fictive.
Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu își amenință miniștri că pierd miliarde de euro din programele europene PNRR, unde nu au depus proiecte din 2023 încoace. Adică aproximativ de când domnia-sa este prim-ministru.
Alte subiecte:
- Concluziile unui studiu la comandat Fundației Konrad Adenauer, arată că pe primul loc în frustrările românilor se află calitatea slabă a serviciilor publice. Pe de altă parte, Economica informează câte din serviciile birocratice sunt deja informatizate și cât de rapid funcționează.
- Academia Română a respins înscrierea scriitorului Mircea Cărtărescu în rândul academicienilor. Jurnaliștii de la Hotnews au aflat care sunt argumentele publice ale celor care au spus „nu”.
- Valentine's Day today :-) Conservatori sau globaliști, weekend-ul acesta poate fi mai special decât altele; la fel și lista PressOne cu ce poți face în oraș la București, Iași, Cluj & Timișoara. The Guardian publică lista celor mai romantice filme din toate timpurile, Casablanca rules... Altfel aflați de la BBC că aplicațiile de dating au competitori: jocuri video urmate de întâlniri, logodne & căsătorii.
Nu uitați, ne puteți scrie pe e-mail la adresa treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena
