Bună dimineața, dragi prieteni,
O săptămână decisivă înaintea învestirii la luni, 20 ianuarie, a președintelui ales, Donald Trump, la Casa Albă. Noua sa echipă este pe cale să devină oficială în aceste zile.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- Manifestația inițiată de liderul AUR, George Simion, la București, s-a desfășurat fără incidente majore, sub supravegherea Jandarmeriei, dar a fost marcată de atitudini agresive la adresa jurnaliștilor.
- Monitorul Oficial așteaptă îndelung-amânata Hotărâre de Guvern privind reprogramarea alegerilor prezidențiale, așa cum au anunțat liderii Coaliției, în frunte cu premierul Ciolacu.
- Cancelariile lumii așteaptă învestirea lui Donald Trump pentru un nou mandat, în fața unei liste lungi de controverse. Sprijinirea Ucrainei și cheltuielile Europei pentru apărare, printre ele.
Câți participanți a avut marea manifestație pentru „Înapoi turul 2”
Protestul inițiat de Alianța pentru Unirea Românilor a avut loc duminică, 12 ianuarie, în București, începând de la ora 14:00, pe traseul Piața Universității - Piața Victoriei - Palatul Cotroceni și retur.
Potrivit Europei Libere, manifestanții au cerut reluarea turului II al alegerilor prezidențiale, adică revenirea la situația de după prezidențialele din 24 noiembrie, câștigate de candidatul pro-rus Călin Georgescu. Ei vor eliminarea deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, care a anulat cu votul unanim al celor nouă judecători, alegerile prezidențiale din 2024.
Principalul slogan a fost „Înapoi turul 2”, au fost numai steaguri tricolore și pancarte pro-democrație purtate manifestanții veniți din toate județele țării, după afirmațiile organizatorilor.
Potrivit acelorași organizatori, în frunte cu liderul AUR, George Simion, la protest au luat parte 100.000 de persoane.
G4Media susține că la manifestație au fost prezenți 40.000 de oameni. Digi24, citând surse oficiale, vorbea în cursul serii de 13.000 de protestatari.
Washington Post avansează o cifră apropiată de cea a organizatorilor: zeci de mii de persoane.
Europa Liberă, cu reporteri pe traseul marșului, spune, cu siguranță, peste zece mii.
Guvernul PSD-PNL-UDMR, restant cu data noilor prezidențiale
Indiferent însă de numărul participanților, nu există niciun dubiu că autoritățile de la București sunt în mare întârziere cu reprogramarea oficială, în Monitorul Oficial, a prezidențialelor.
Așa cum indică numeroase analize ale Europei Libere și numai, decizia anulării alegerilor este una extrem de serioasă și fără precedent. Era de dorit ca data noilor alegeri să fie cunoscută imediat după învestirea noului Guvern.
În plus, documentele desecretizate de serviciile românești de informații pe 4 decembrie, de tipul celor care au stat la baza anulării alegerilor, ridică mari semne de întrebare, nerezolvate până azi. O hotărâre atât de drastică precum anularea celui mai important drept democratic, anume votul, nu a fost urmată de vreo demisie, după cum remarcau Andreea Pora și alți colegi de redacție sau presă.
Iar eșecul guvernului Ciolacu de a organiza alegeri libere și corecte au fost sancționat cu nominalizarea aceluiași premier și reconstituirea aceleiași coaliții PSD-PNL, blamată prin vot atât la 24 noiembrie (prezidențiale, primul tur) și 1 decembrie (parlamentare), sub oblăduirea aceluiași președinte.
În aceste condiții, declarațiile periculoase ale politicianului pro-rus Călin Georgescu par să sporească în intensitate în favoarea Moscovei, într-un moment în care Kremlinul e pe cale să-și prezinte către noul președinte al SUA, Donald Trump, pretențiile teritoriale față de Ucraina.
Astfel, potrivit afirmațiilor lui Călin Georgescu, citate de G4Media și făcute într-un interviu cu bloggerul american Shawn Ryan, acesta a declarat în mod fals că baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu este pe cale să devină cea mai mare din Europa și să fie folosită ca bază ofensivă contra Rusiei.
În paranteză fie spus, controversatul candidat pro-rus Călin Georgescu a plecat în străinătate joi, cu 24 de ore înainte de ziua în care simpatizanții săi luau parte la „Unirea Juridică a Românilor”, adică un miting de protest în fața Curții Constituționale. Nu a luat parte nici la marșul de ieri, care a fost condus și inițiat de George Simion/AUR.
Astfel de declarații privind inutilitatea bazelor militare americane/NATO de pe teritoriul românesc, sau pericolul reprezentat de ele, precum și cererea ca România să devină neutră (ne-membră NATO), înseamnă, practic, distrugerea sistemului de securitate din care face parte România, observă numeroși istorici și comentatori politici de la București.
E posibil ca elementul de inspirație pentru eroarea „cea mai mare bază militară” cu care „nu putem fi de acord”, să fi pornit de la informația corectă că NATO și Aliații României organizează cel mai mare exercițiu militar cu cea mai mare desfășurare de forțe din 2025, la jumătatea lunii februarie, în România, după cum relatează colega mea, Anca Grădinaru. Dar alături de Bulgaria și Grecia.
Apare însă întrebarea ipotetică cine și de ce nu ar fi de acord ca România ca baza militară NATO de la Mihail Kogălniceanu să fie întărită? Acum este mică spre medie.
Având în vedere agresiunea teribilă la care Rusia lui Putin supune Ucraina, informații recente găsiți aici, nu s-ar simți românii în mai mare siguranță cu și mai mulți soldați americani, belgieni, francezi, etc, veniți să ajute la „apărarea țării noastre” și a economiei care a sporit cu 400% din 1989 până azi, cf. datelor oferite Institutul Național de Statistică de la București?
Cine sunt „noi” din afirmația „nu putem fi de acord” a lui Călin Georgescu?
Nu e clar, dar cu siguranță, este un plural dezirabil pentru Vladimir Putin & regimul dictatorial de la Moscova.
Audierile pentru noul Executiv american
Washington Post trece în revistă toți demnitarii nominalizați ca viitori miniștri de președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump.
Cu puține excepții, boardul editorial al WP notează că majoritatea sunt politicieni cu bună expertiză și experiență politică, potriviți pentru funcțiile respective. Una din excepțiile notabile, Apărarea, reprezentată de Pete Hegseth.
Apărarea, în sens larg, este o chestiune cheie și foarte controversată, având în vedere avanpremiera fără precedent oferită de Donald Trump.
BBC îl citează pe ex-premierul canadian Trudeau spunând din nou că alipirea Canadei la SUA, drept al 51-lea stat american, „nu se va întâmpla”. Și că, dacă DC vrea taxe de 25% pentru bunurile canadiene, nici americanilor nu le va conveni una similară pe combustibilul importat din Canada.
Cât despre cererea lui Donald Trump ca statele europene să-și susțină Apărarea în NATO cu 5% din PIB, adică aproape dublu, aceasta și-a găsit un susținător în cea mai bine organizată țară din Europa Centrală și de Est din punct de vedere militar, scrie Politico.
Tot Politico susține, într-un editorial, că Ucraina ar putea deveni urgent membră NATO, dacă europenii ar avea curaj.
Alte subiecte:
- O anchetă BBC în provincia Guangzhou din China dezvăluie că prețurile mici la îmbrăcăminte & altele, practicate de Shein, înseamnă lucru de 10-12 ore pe zi, șapte zile din șapte, pentru mii și mii de oameni.
- Monetăria Regală de la Londra îl onorează pe George Orwell și celebrul „1984” pe moneda de 2 lire, la comemorarea de 75 de ani, scrie The Guardian.
- Fie că vorbim de mâncat/ dormit mai sănătos, fie de obiective mai înalte pe scara nevoilor, WP recomandă să ne împrietenim din timp cu sinele pe care ni-l construim. Kundera știe de ce :-)
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsiți AICI.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
