Bună dimineața, dragi prieteni,
În Senatul american au început audierile celor propuși de președintele ales, Donald Trump, să facă parte din noul Executiv de la Washington. Cancelariile europene așteaptă în tensiune primele decizii, dar îngrijorarea nu pare la fel de intensă pe alte continente sau în Rusia.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- Opt state din zona baltică au decis să sporească supravegherea NATO pe apă, pe uscat și în aer din cauza „incidentelor grave” din 2024;
- Propunerea lui Donald Trump pentru funcția de ministru al Apărării, Pete Hegseth, ar putea fi votat, în ciuda controverselor.
- La București, demisia președintelui Klaus Iohannis pare să fi devenit ipoteză de lucru.
Patrule NATO pentru prevenirea sabotajelor în Marea Baltică
Europa Liberă anunță că la reuniunea de la Helsinki, de ieri, 14 ianuarie, cele opt state baltice – Finlanda, Danemarca, Suedia, Germania, Polonia, Lituania, Estonia și Letonia – au decis să lanseze o misiune de monitorizare intensă în regiune după „incidentele grave” care au afectat infrastructura submarină în 2024.
Între acestea, cablul de telecomunicații dintre Finlanda și Estonia și două cabluri din apele teritoriale suedeze.
Aliații NATO suspectează așa-numita flotă din umbră a Rusiei, motiv pentru care prin misiunea Baltic Sentry/ Sentinela Baltică vor desfășura forțe suplimentare pe apă, pe uscat, aerian, dar și submarin, astfel încât „să sporească vigilența și să descurajeze adversarul”, după cum spune declarația comună a reuniunii la care a luat parte și șeful NATO, Mark Rutte.
Decizia transmite un semnal de fermitate contra amenințării rusești în condițiile în care cancelariile europene așteaptă cu destulă emoție primele decizii oficiale ale președintelui Donald Trump, după învestirea sa, pe 20 ianuarie.
Ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a reînnoit invitația la negocieri în privința Ucrainei, adresată noii administrații de la Casa Albă, notează RFE/RL.
Pe de altă parte, îngrijorările europene nu sunt împărtășite de state relevante de pe alte continente, arată un sondaj realiat în 24 de state, citat de The Guardian sau Politico.
Corespondentul Europei Libere în probleme europene, Rikard Jozwiak, descrie coordonatele principale pe care se mișcă politicile UE în 2025, remarcând o doză de indecizie în privința măsurilor pro-Ucraina (de pildă, folosirea fondurilor confiscate Rusiei), dar și recrudescența extremei drepte în Europa Centrală, inclusiv în Austria.
În acestă privință, Politico revine cu un articol de fond legat de ascensiunea la Viena a lui Herbert Kickl, șeful Partidului Libertății, care încearcă acum să își alcătuiască echipa guvernamentală în calitate de cancelar. Barierele de protecție contra populismului extremist în Europa au căzut, scrie apăsat publicația.
Herbert Kickl susține, între alte măsuri de extracție nazistă, așa-numita „remigrație”, adică plecarea din societatea austriacă a familiilor de imigranți, chiar și la a doua generație.
Aceeiași practică este încurajată și de partidul radical german, Alternativa pentru Germania. Tot Politico relatează că militanții AfD au împrăștiat manifeste/ ordine de evacuare false în zone locuite de imigranți din orășelul Karlsruhe începând cu data de 23 februarie (data alegerilor).
Aceasta în timp ce lidera partidului, potențial cancelar dacă AfD obține majoritatea, Alice Weidel, spune că va promova „repatrieri pe scară largă”.
În ciuda criticilor, candidatul pentru Apărare ar putea trece de Senatul SUA
Pete Hegseth, propunerea pentru șefia Departamentului de Apărare, e un politician controversat.
Fost moderator la Fox News, o rețea de televiziune favorabilă lui Donald Trump de ani, Pete Hegseth a fost ținta întrebărilor mai ales democrate privința viața personală dezordonată – afaceri amoroase, infidelități conjugale, consum excesiv de alcool și probleme financiare.
El este omul – care în urma votului Comisiei pentru Servicii Armate – va gestiona un minister cu trei milioane de angajați și un buget de 849 de miliarde de dolari, notează BBC.
Washington Post sintetizează în „Patru puncte de reținut de la audierile din Senat” principalele schimburi de replici.
Iar într-un articol de opinie remarcă diminuarea standardelor morale de vreme ce republicanii au votat mai degrabă din loialitate față de președintele Trump în loc să răspundă la întrebarea dacă Pete Hegseth e sau nu persoana potrivită să ocupe o astfel de poziție.
Tot din WP este de reținut raportul final al anchetei procurorilor privind asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, când Donald Trump a încurajat simpatizanții să se opună învestirii președintelui ales atunci, Joe Biden.
Raportul a ajuns abia ieri la Ministerul de Justiție, iar procurorul coordonator Jack Smith argumentează că ancheta a fost oprită imediat după 4 noiembrie când Donald Trump a fost ales președinte pentru un al doilea mandat. De asemenea, că acuzații precum „incitare la insurecție” nu au mai fost folosite din epoca Războiului Civil.
Motivul, slab dat fiind că evenimentele au avut loc acum patru ani, l-au făcut pe Donald Trump să diminueze gravitatea acuzațiilor în tot acest timp.
Demisia președintelui Klaus Iohannis, ipoteză de lucru?
O serie destul de lungă de articole, comentarii și editoriale din presa de azi de la București argumentează că prezența președintelui Klaus Iohannis la Cotroceni e de natură să agraveze criza politică din România, criză generată de anularea alegerilor din noiembrie/decembrie 2024.
La G4Media, Dan Tăpălagă spune de-a dreptul că președintele în funcție ar trebui să demisioneze, iar funcția să fie preluată, cf. Constituției, de președintele Senatului, liberalul Ilie Bolojan, care ar trebui să își asume și candidatura la Președinție. Crin Antonescu ar fi „un candidat zaharisit”.
Argumentele legale legate de prelungirea mandatului președintelui Klaus Iohannis nu sunt suficiente în contextul politic dificil la nivel global și, mai ales, după ce zeci de mii de persoane au mărșăluit, duminică, 12 ianuarie, în București, invocând lipsa de legitimitate/ absența votului care exprimă suveranitatea națiunii, argument imbatabil.
La rândul său, Ioana Dogioiu de la Spotmedia atrage atenția că episodul culinar prezentat de premierul Ciolacu pe TikTok duminică, în timp ce lumea, cel puțin o treime a ei, dată fiind noua componență a Parlamentului, era în stradă, a făcut mari deservicii mesajului de stabilitate și coerență care ar trebui să plece de la Palatul Victoria.
De altfel, SpotMedia insistă într-un articol separat „Aliații României își pierd răbdarea” pe neclaritățile și nenumăratele întrebări fără răspuns pe care le ridică absența unor măsuri categorice a autorităților de la București după o decizie atât de drastică cum a fost cea a anulării prezidențialelor într-un stat care se vrea democratic.
Pe scurt, mesajul care se desprinde din zeci de poziții contabilizate de Europa Liberă în ultimele zile, este că, indiferent de numele candidatului pro-occidental de la București – Nicușor Dan, Ilie Bolojan sau un altul/ alta – confuzia strategică de la București trebuie să înceteze cât mai repede.
Mâine este programată ședința de Guvern care trebuie să parafeze oficial și în Monitorul Oficial data alegerilor.
Alte subiecte:
- Președintele Coreei de Sud a fost arestat după ce tentativa sa de a declara legea marțială, luna trecută, a generat o amplă criză politică.
- Cel mai bogat om din lume și aliatul lui Donald Trump, Elon Musk se confruntă cu acuzațiile agenției americane de supraveghere a tranzacțiilor mobiliare în chestiunea preluării Twitter/ redenumit X.
- PressOne susține într-un articol incitant că universitățile din România ar trebui să facă mai multă politică, dar cu totul altfel decât acum.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsiți AICI.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
