Bună dimineața, dragi prieteni,
Demisia președintelui în exercițiu, Klaus Iohannis, a deblocat o serie de evoluții politice ce ar putea să se desfășoare rapid. Schimbarea raporturilor de putere în coaliția PSD-PNL e doar una dintre ele.
Dar iată cele mai importante știri ale dimineții:
- Președintele Klaus Iohannis a demisionat. Președintele Senatului, Ilie Bolojan, se pregătește pentru interimat până la alegerile din mai.
- În Statele Unite, mai multe ordine executive semnate de președintele Trump sunt blocate de judecători. Unele ridică probleme constituționale.
- Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth se va întâlni cu reprezentanții țărilor NATO la Bruxelles. Bugetele Apărării & Ucraina, pe agendă.
Klaus Iohannis a demisionat ca să nu facă România „de râsul lumii”
La data de 10 februarie, ora 14:10, președintele României, Klaus Iohannis a anunțat că demisionează. Găsiți aici declarația integrală, inclusiv textul.
El a explicat scurt că suprapunerea demersurilor de suspendare declanșate împotriva sa în Parlament cu procesul electoral pentru alegerea în mai a noului președinte ar fi avut consecințe extrem de grave.
„Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii”, a spus el.
Curtea Constituțională a luat act de vacanța funcției, după cum relatează Europa Liberă, iar președintele Senatului, Ilie Bolojan, se pregătește să devină președinte interimar la data intrării în vigoare a demisiei lui Klaus Iohannis, adică miercuri, 12 februarie.
Textul demisiei propriu-zise, publicat de Hotnews și alte publicații, cuprinde două fraze.
Se încheie astfel, în prelungiri și acompaniată de protestele de stradă a mii de simpatizanți ai partidelor radicale, epoca Iohannis.
Zece ani urmați de „o demisie fără onoare” a unui președinte care s-a remarcat prin „prin absență, dezinteres față de țară și lene instituțională cronică”, remarcă Dan Tăpălagă la G4Media.
Sau urmați de temerea familiei Iohannis că dacă suspendarea ar fi avut succes, și-ar fi pierdut privilegiile oferite prin lege foștilor președinți: o pensie de circa 2.000 de euro ce poate fi cumulată cu orice alt venit de la stat, o vilă de protocol, pază și finanțarea unui birou cu câțiva angajați, sugerează Adevărul.
Andreea Pora observă că, în acest moment, raporturile de putere dintre PSD și PNL s-au schimbat. Alte analize, adunate de RFE Romania, găsiți aici. De asemenea, reacțiile politice la demisie.
Președintele – fie și interimar – are mai multă greutate în sistemul politic românesc decât premierul. Cu atât mai puțin un premier marcat de un scandal precum Nordis și de bagajul unei economii la a cărei derivă a contribuit.
Ioana Dogioiu de la SpotMedia vorbește însă despre șansele la speranță. „Plecarea lui Klaus Iohannis detensionează puțin din bomba amorsată care se îndrepta spre alegerile prezidențiale din mai”, crede ea.
Din cauza „șerpăriei” din propriul partid și a pericolului derapajului extremist, misiunea lui Ilie Bolojan nu e ușoară. Dimpotrivă. Dar nici imposibilă.
Dezbaterile de la televiziunile de știri pro-occidentale sugerează același lucru. Cele care îl sprijină pe Călin Georgescu consideră demisia lui Klaus Iohannis o victorie a partidelor radicale și un preambul la căderea cabinetului Ciolacu.
Oricum ar fi, pe culoarele Puterii de la București s-au deschis ferestrele. Iar cineva – poate din afară – a dat în lături câteva obloane.
Probabil că va fi nevoie ca viitorul președinte să și spargă unele uși blocate de mulți ani din „motive de siguranță națională”, autosuficiență și impostură.
Dar deocamdată atmosfera României politice a redevenit respirabilă. Curaj!
Mai multe ordine executive al președintelui Trump, contestate în Justiție
Washington Post trece în revistă într-un articol de primă pagină o serie de ordine executive contestate în fața judecătorilor. În timp ce se înmulțumesc avertismentele legate de problemele constituționale ridicate de extinderea puterii executive din SUA asupra Legislativului și Justiției – vezi situația procurorilor care au anchetat asaltul contra Capitolului din 6 ianuarie 2021.
Pentru unele există deja decizii judecătorești defavorabile noii Administrații de la Casa Albă, după cum remarcă și Adrian Novac, într-o sinteză publicată de G4Media sub titlul „Rezistența în robe”.
NYT remarcă însă că echipa lui Donald Trump nu intenționează să se și conformeze unor astfel de decizii, mai ales în privința celor privind deblocarea de fonduri federale. Exemplele pot continua.
Presa europeană insistă asupra taxelor vamale de 25% impuse de noul Executiv american pentru pentru oțel și aluminiu.
Pe de altă parte, Politico arată că influența enormă a magnatului Elon Musk, devenit principalul artizan al schimbărilor din instituțiile federale, umbrește conferința dedicată inteligenței artificiale la care președintele Franței, Emmanuel Macron ține atât de mult.
WP a semnalat că sensul multor concedieri inițiate în instituțiile americane ține de implementarea unor soluții AI. Or, scrie BBC, Elon Musk în fruntea unui consorțiu de investitori, a lansat o ofertă de 97,4 de miliarde de dolari către deținătorul ChatGPT, Open AI.
Ministrul american al Apărării vine la sediul NATO
Corespondentul RFE la Bruxelles, Rikard Joziak, prezintă lista de priorități a acestei prime întâlniri. Pete Hegseth se va întâlni cu reprezentanții țărilor NATO în cursul acestei săptămâni, în contextul cererilor apăsate ale Administrației Trump ca europenii să-și sporească cheltuielile pentru Apărare.
Evident că Ucraina figurează în pole position pe agendă. Președintele Zelenski a anunțat că o delegație americană cu greutate se va afla la Kiev înaintea Conferinței de Securitate de la Munchen (14-16 februarie).
Speranțele Ucrainei trec însă prin mari emoții după declarații precum „Ucraina ar putea fi rusească într-o bună zi”, propoziție spusă de președintele Donald Trump într-un interviu la Fox News, cu numai câteva zile înainte ca vicepreședintele JD Vance să se vadă cu liderul ucrainian Volodimir Zelenski, arată The Guardian.
Alte subiecte:
- Hamas amână eliberarea unui alt grup de ostatici israelieni și acuză Israelul că ar fi încălcat acordul de încetare a focului, relatează BBC.
- Un profesor din Rusia, Peter Talakin, a fost solicitat să filmeze secvențe cu educația pro-război din școală. Le-a folosit pentru un documentar anti-propagandă, povestește RFE/RL.
- Politico semnalează că industria auto din Europa devine victima războiului vamal dintre SUA și UE.
Nu uitați, ne puteți scrie pe e-mail la adresa treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena
