Linkuri accesibilitate

3 minute | Elon Musk neagă „preluarea ostilă” a guvernului SUA; Ilie Bolojan devine președinte interimar al României; Ucraina, încolțită


Elon Musk vorbește în Biroul Oval de la Casa Albă sub privirea președintelui Donald Trump, 11 februarie 2025.
Elon Musk vorbește în Biroul Oval de la Casa Albă sub privirea președintelui Donald Trump, 11 februarie 2025.

Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, neagă din Biroul Oval de la Casa Albă „preluarea ostilă” a guvernului federal al Statelor Unite. La București va avea loc la amiază ceremonia de predare a ștafetei între Klaus Iohannis și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Cel mai bogat om din lume pare să fi devenit și cel mai influent om din lume de vreme ce a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, alături de fiul său X, în vârstă de patru ani, din Biroul Oval de la Casa Albă.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Șeful Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), Elon Musk, neagă, alături de președintele Donald Trump, că acțiunile radicale de reducere a birocrației echivalează cu „o preluare ostilă” a guvernului federal al Statelor Unite.
  • Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, își începe azi mandatul printr-o ceremonie la Palatul Cotroceni; lista de priorități & urgențe este apăsătoare.
  • Ucraina, aflată sub loviturile continue ale rachetelor & dronelor rusești, este încolțită spre negocieri de pace; discuțiile cu Washingtonul includ resursele sale minerale contra securității naționale.

Șeful DOGE, Elon Musk, neagă „preluarea ostilă” a guvernului federal din Biroul Oval

Însoțit de fiul său X (4 ani), într-o apariție surpriză în Biroul Oval unde președintele Donald Trump răspundea întrebărilor jurnaliștilor, multimiliardarul Elon Musk a declarat că tot ce face este transparent și că alegătorii au votat pentru eliminarea birocrației, notează BBC și alte publicații occidentale.

Întrebat direct cum răspunde criticilor, formulate inclusiv în Congres, potrivit cărora ceea ce face – suprimare de fonduri și concedieri de pe o zi pe alta, desființarea unor agenții guvernamentale sau reducerea drastică a activității altora, încălcarea unor decizii judecătorești privind deblocarea de fonduri – înseamnă în fapt „o preluare ostilă” a guvernului federal, Elon Musk a negat că s-ar afla în fruntea unui astfel de demers.

Elon Musk a răspuns întrebărilor jurnaliștilor în Biroul Oval de la Casa Albă, însoțit de fiul său de patru ani, X.
Elon Musk a răspuns întrebărilor jurnaliștilor în Biroul Oval de la Casa Albă, însoțit de fiul său de patru ani, X.

Președintele Trump, așezat la biroului deciziilor, a aprobat toate afirmațiile lui Elon Musk. De altfel, președintele a și semnat un nou ordin executiv care întărește autoritatea șefului DOGE și cere șefiilor de agenții federale să se pregătească de tăieri masive de fonduri și personal, arată New York Times.

Politicile noii administrații de la Casa Albă ridică însă din ce în ce mai multe probleme de legalitate și chiar de constituționalitate. Au fost inițiate procese în justiție, iar unii judecători le-au blocat sau întors din drum, explică BBC într-un articol separat.

Pentru mulți juriști, experți și politicieni, devine evident că președintele Donald Trump împinge puterile Executivului american dincolo de limitele Constituției Statelor Unite, care prevede reguli de verificare și echilibrare reciprocă a celor trei puteri în stat.

Or, consilierul juridic al președinților republicani Ronald Reagan și George W. H. Bush, acum profesor la Harvard și secretar al boardului Societății Americane pentru Domnia Legii, explică în Washington Post că o revizuire atât de radicală a politicilor publice cu reduceri drastice de activitate, și chiar neantizarea unor agenții și programe publice, nu a fost aprobată de Congres, așa cum cere Constituția.

După cum, continuă explicația lui Alan Charles Raul, neaplicarea hotărârilor judecătorești este, de asemenea, neconstituțională.

De altfel, întreaga argumentație este publicată sub titlul „De ce este DOGE neconstituțională”.

Pe de altă parte, New York Times spune că afirmațiile lui Elon Musk, potrivit cărora birocrații americani ar face cheltuieli ilegale, nu sunt susținute de dovezi, iar afirmația că DOGE – Agenția pentru Eficiență Guvernamentală – ar lucra transparent nu este adevărată.

Elon Musk însuși nu și-a făcut publică declarația de avere și lista de interese, precizează NYT.

Deciziile DOGE se iau „în cel mai mare secret”, explică NYT, ba chiar unul din ordinele executive a fost făcut public abia după ce a fost aplicat.

Iar angajații DOGE se află într-o „incursiune agresivă” în agențiile statului unde preiau mai întâi controlul asupra celor mai sensibile date și sisteme, apoi trec la tăieri de fonduri și concedieri, fără să se consulte cu foștii responsabili.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan se instalează azi la Cotroceni

La București, va avea loc la amiază ceremonia de predare-primire dintre președintele demisionar Klaus Iohannis și președintele interimar, Ilie Bolojan.

Președinte al Senatului, Ilie Bolojan s-a suspendat din funcția de președinte al PNL, ca să respecte condiția de imparțialite a funcției prezidențiale, cerută de Constituție.

Ilie Bolojan preia astăzi funcția de președinte al României. Interimatul va dura trei luni, până la alegerile prezidențiale din mai 2025. Aici pe culoarele Parlamentului în calitate de președinte al Senatului.
Ilie Bolojan preia astăzi funcția de președinte al României. Interimatul va dura trei luni, până la alegerile prezidențiale din mai 2025. Aici pe culoarele Parlamentului în calitate de președinte al Senatului.

Interimatul de trei luni, până la alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai, este grevat de sarcini grele, remarcă Europa Liberă.

România a experimentat gravitatea unei măsuri radicale, aceea de anulare a alegerilor prezidențiale. În calitatea sa de nou șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Ilie Bolojan e dator să aducă mai multă lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat de fapt.

Este esențial pentru ceea ce va urma.

Prima obligație a președintelui interimar este să se asigure că statul român este capabil să ofere românilor alegeri libere și corecte în 2025. Aceasta este condiția sine qua non pentru ca România să se poată numi o democrație.

O abordare similară are SpotMedia, în editorialul „Vremea lui Ilie Bolojan. Așteptări realiste și pericole”.

Altfel, presa publică sinteze amare ale epocii Iohannis. Europa Liberă trece în revistă, sub semnătura Andreei Pora „Un deceniu cu Klaus Iohannis, președintele venit și plecat de la Cotroceni pe un val de furie a alegătorilor”. Politica externă este analizată mai cu seamă în Adevărul.

G4Media se limitează deocamdată la lista beneficiilor cu care pleacă fam. Iohannis din politica la vârf și pe care le-ar fi pierdut dacă președintele ar fi fost demis.

Digi24 îl citează pe ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, care spune că prejudiciile financiare din procesul cu miză imobiliară, pierdut până la urmă de Klaus Iohannis, vor fi dificil de recuperat.

Dar nu numai Klaus Iohannis este vinovat de amarul acestor concluzii.

Eșecul, constată Adrian Mihălțianu, de la PressOne, „este și al zecilor de politicieni PNL care i-au făcut jocul și l-au lăsat în pace în timp ce s-au dedulcit la îngrășarea prin contracte suculente cu statul român. Și care acum, iată, n-au altă soluție decât să trimită în luptă un zombi politic al democrației care să se lupte cu un zombi al Securității dictaturii comuniste”.

Volodimir Zelenski oferă fâșiile din Kursk contra păcii

Dată fiind rapiditatea cu care Donald Trump își dorește încheierea războiului Rusia-Ucraina, președintele Zelenski anunță că este dispus să-și retragă trupele din regiunea rusescă Kursk contra încetării ostilităților, relatează Politico și Europa Liberă.

În această săptămână, o delegație americană de nivel înalt se va afla în Europa, la sediul NATO din Bruxelles, la Munchen și Kiev.

Volodimir Zelenski în fața hărții resurselor minerale ale Ucrainei.
Volodimir Zelenski în fața hărții resurselor minerale ale Ucrainei.

Zelenski a accentuat din nou, recent, că negocierile trebuie să ofere garanții de securitate Ucrainei.

În logica noii administrații de la Casa Albă, Kievul va oferi, se pare, acces la resursele sale de combustibili fosili și minerale, scrie Digi24. Și, în mod special, la cele de metale rare, explică Europa Liberă.

Alte subiecte:

  • Danezii se oferă să cumpere California ca să echilibreze situația după ce Donald Trump a anunțat că vrea Groenlanda, teritoriu autonom sub protecția Regatului Danemarcei. „Vom aduce hygge la Hollywood”, spune cu umor petiția semnată deja de 200.000 de persoane. Unde hygge = confort/bun/plăcut, de fapt intraductibil cum este dor din românește. Pe de altă parte, parlamentarii danezi spun că proiectul de lege depus în Congresul SUA de un republican, potrivit căruia Groenlanda să se numească „Red, white and blueland” este absurd.
  • Google Maps a redenumit Golful Mexic drept Golful Americii pentru utilizatorii din SUA; pentru cei din Mexic rămâne numele obișnuit; pt. restul meridianelor inscripția va fi: Golful Mexic (Golful Americii). Donald Trump a cerut schimbarea numelui golfului în documentele oficiale ale SUA, iar Google redă denumirile oficiale pretutindeni.
  • Jurnaliștii de la Snoop și cei de la Buletin de București prezintă informații potrivit cărora Cristian Popescu Piedone, fost primar la Sectorul 5, numit acum de premierul Ciolacu ca șef al Autorității pentru Protecția Consumatorilor, are un istoric problematic în materie de protecție a datelor personale ale sute de mii de cetățeni.


Nu uitați, ne puteți scrie pe e-mail la adresa treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.

Toate cele bune,
Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG