Linkuri accesibilitate

Medici, despre tragedia de la Neamț: secțiile ATI sunt „bombe cu ceas”


Pacienții Covid-19 de la ATI care au supraviețuit incendiului de la Piatra Neamț au fost duși la Lețcani, într-un spital modular.
Pacienții Covid-19 de la ATI care au supraviețuit incendiului de la Piatra Neamț au fost duși la Lețcani, într-un spital modular.

Mai mulți medici au vorbit despre starea depășită a sistemului sanitar românesc, care nu doar că nu face față tehnic suprasolicitării din pandemia de Covid-19, dar devine chiar periculos. Supraîncărcarea instalațiilor electrice cu aparatele de oxigen se dovedește o combinație letală.

Medicul ATI Carmen Mărginean, care lucrează în Marea Britanie, după ce a profesat la Cluj și Mureș, consideră că instalațiile vechi și oxigenul insuficient, prizele la fel de vechi ca instalațiile, fac din secțiile ATI ale multor spitale românești adevărate „bombe cu ceas”.

Stării tehnice depășite i se adaugă lipsa de personal: „Dacă fiecare pat ATI ar fi avut o asistentă, mai mulți pacienți ar fi putut fi mutați”.

„Singurul lucru pe care pot să îl spun e că nu e exclus ca ceva similar să se întâmple din nou pentru că spitalele noastre au instalaţii vechi, oxigenul nu este suficient. Sursele, prizele electrice foarte multe dintre ele nu au fost updatate de ani de zile, practic e un pericol real în spitalele noastre în zilele acestea când, din cauza numărului mari de pacienţi infectaţi cu COVID-19, care necesită oxigen, toate sursele de oxigen şi prizele elctrice sunt suprasolicitate”, spune medicul Carmen Mărginean, pentru Mediafax.

În Anglia, spune medicul, există un medic şi doi rezidenţi la 10 pacienţi şi câte o asistentă la fiecare pacient intubat. Pentru a fi mutat un pacient ATI este nevoie de două persoane şi cam 30 de minute de pregătire.

„Aceşti pacienţi sunt conectaţi la tot felul de aparate, la vetilatoare. Şi practic pentru a transfera un pacient ca acesta practic ne ia o jumătate de oră, o oră, să facem toate check-listurile, să ne asigurăm că avem tot echipamentul necesar la dispoziţie. Practic trebuie să ne asigurăm că avem destul oxigen, că ventilatoarele au suficientă baterie, să ne asigurăm că avem şi un plan B dacă pacientul se extubează accidental, dacă ventilatorul cedează avem o mască şi un balon şi, de obicei, ai nevoie de cel puţin două persoane pentru a salva un pacient de terapie intensivă, pentru a-l mobiliza.

Ai nevoie de două persoane pentru a împinge patul şi să se asigure că e deconectată toată aparatura. Dacă nu am reuşit să stingem incendiul, practic ar trebui să se facă pe orizontală evacuarea pacienţilor. Practic trebuie să mutăm pacienţii din zona în care ne aflăm, la distanţă de două uşi de incendiu pe orizontală, asta înseamnă că fiecare pacient trebuie mutat din zona respectivă cel puţin la două uşi distanţă, fiecare uşă se presupune că ţine focul la depărtare pentru 30-60 de minute”, explică medicul ATI.

Adrian Marinescu: Aparatele lucrează la capacitate maximă și nu sunt calibrate

Medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș, spune că în secțiile de terapie intensivă care se ocupă de pacienții cu SARS-CoV-2, aparatele lucrează la capacitate maximă și nu sunt calibrate pentru debite atât de mari. Secțiile ATI lucrează în ultima perioadă la capacitate maximă.

„Am ajuns în punctul în care să nu existe un loc liber zile în şir, e clar că e o situaţie complicată şi nu numai la Matei Balş, asta se întâmplă cu toate terapiile intensive care se ocupă de Covid 19. Întotdeauna au fost, şi înainte de pandemie, în secțiile de terapie intensivă erau folosite aceste instalaţii de oxigen. Era clar că orice sursă de flacără avea un risc foarte mare de explozie. De asemenea suprasolicitarea în condiţii de pandemie pentru aceste instalaţii de oxigen apare foarte frecvent. Ele nu au fost calibrate pentru debite atât de mari, iar în infecţia cu SARS-CoV-2 pacientul are un necesar foarte mare de oxigen”, a explicat Adrian Marinescu, pentru Mediafax.

Medicul Adrian Marinescu spune că acest risc este și în secţiile normale și cu atât mai mare în secțiile de terapie intensivă. Instalațiile trebuie să fie supravegheate în permanență.

„Din păcate cei mai mulţi pacienţi internaţi sunt cu forme severe şi au nevoie de oxigen. Există soluţii, aceste instalaţii trebuie supravegheate în permanenţă, trebuie urmărite din punct de vedere tehnic, trebuie calibrate în aşa fel încât să nu funcţioneze la o capacitate maximă. Asta inseamnă că de multe ori trebuie făcute şi intervenţii astfel încât să se potrivească pentru necesarul din pandemie. Există o acreditare care presupune printre alte puncte şi acest aspect, deci lucrurile sunt atent monitorizate pentru că instalaţiile de oxigen reprezintă un risc mare de a duce la o explozie, lucrul acesta este bine ştiut”, a mai spus medicul.

În incendiul care a cuprins un salon al secției ATI de la Spitalul Județean Neamț au murit 10 pacienți infectați cu Covid-19. Conform primelor evaluări ale pompierilor, principala ipoteză pentru cauza exploziei ar fi un scurtcircuit, a spus ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Procurori ai Parchetului General se află duminică la Piatra Neamț, unde investighează cum s-a produs exact incendiul.

Spitalul, aflat în subordinea Consiliului Județean Neamț, condus de Ionel Arsene (PSD), nu erau autorizat la incendiu, având lacune mari de siguranță, conform ANMCS.

XS
SM
MD
LG