Linkuri accesibilitate

Magistrații luptă pentru bonusurile de pensionare retroactive. Cazul a ajuns la Curtea Europeană de Justiție


Magistrații folosesc instanțele ca să obțină măriri de pensii și salarii. Este unul dintre motivele pentru care Justiția este decredibilizată în ochii publicului (desen de Dan Perjovschi).
Magistrații folosesc instanțele ca să obțină măriri de pensii și salarii. Este unul dintre motivele pentru care Justiția este decredibilizată în ochii publicului (desen de Dan Perjovschi).

Magistrații au mai descoperit o cale de a-și rotunji pensiile generoase: cer acordarea indemnizației de pensionare, în valoare de șapte salarii brute, pe perioada 2010- 2022, cât aceasta a fost suspendată. Cazul a ajuns la Curtea Supremă și la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

În ultimii doi ani, pe rolul unor instanțe din țară - Iași, București, Cluj ori Timișoara - au fost deschise procese de către magistrații care consideră că statul trebuie să le acorde cele șapte salarii brute la care aveau dreptul în momentul pensionării.

Este o prevedere care apare în Statutul magistraților.

Legea 303/2004, articolul articolul 81: „Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute”.

În anul 2010, în contextul crizei economice, guvernul a suspendat acordarea acestei indemnizații. În anul 2022, indemnizațiile compensatorii la pensionare au fost reintroduse printr-o nouă lege privind statutul magistraților, care a abrogat Legea 303.

Perioada pentru care diverși magistrați ridică pretenții retroactive este de 12 ani.

Sumele cu multe zerouri la care aspiră magistrații

  • Irina- Camen Galea, Curtea de Apel Oradea, este una dintre judecătoarele care a cerut în instanță cele 7 salarii aferente indemnizației de pensionare. S-a pensionat în martie 2017 și, potrivit declarației de avere de pe site-ul ANI, a avut un venit lunar de 11.300 lei net. Ar putea primi circa 79.000 lei (15.800 euro).
  • Raluca-Beatrix Cuc, judecătoare la Curtea de Apel Oradea, pensionată în ianuarie 2022, a avut un venit de 15.000 lei lunar, potrivit declarației de avere. Judecătoarea ar urma să primească aproximativ 105.000 lei (21.000 euro).
  • Doina Anghel, judecătoare la Curtea de Apel București, pensionată în septembrie 2020, avea un venit de 17.500 lei/lună, potrivit declarației de avere, ceea ce înseamnă ca ar putea primi 122.000 lei (24.000 euro).
  • Adina Cosma, judecătoare la Curtea de Apel București, pensionată în martie 2022. Potrivit ultimei declaraţii de avere, avea un venit net de peste 200.000 de lei, adică peste 17.000 de lei lunar, ceea ce înseamnă că ar putea primi o indemnizaţie de pensionare de cel puţin 120.000 de lei (24.000 de euro).
  • Ionelia Drăgan, judecător Curtea de Apel București, pensionată în 2019, avea un venit de circa 16.000 lei/lunar, potrivit declarației de avere, ar putea primi o indemnizație de aproximativ 110.000 lei (22.000 euro).
  • Aurelia Mihaela Grozescu, judecătoare la Curtea de Apel București, pensionată în martie 2021, a avut un venit de 23.500 lei/lunar, arată ultima declarație de avere. Cele 7 salarii restante pe care ar putea să le primească ar totaliza 164.500 lei (circa 33.000 euro)
  • Iulia Lăcrămioara Manea, judecătoare la Curtea de Apel București, pensionată în iunie 2022, a avut un venit de 17.000 lei/lună, reiese din ultima declarație de avere, deci ar putea primi o indemnizație de pensionare de circa 119.000 lei (23.700 euro).
  • Doiniţa Mihalcea, judecătoare la Curtea de Apel București, pensionată în decembrie 2019. Potrivit declarației de avere a avut un venit de aproximativ 18.000 lei/lunar. Ar putea primi aproximativ 125.000 lei (25.000 euro).
  • Mihai Iordache, colonel procuror, fost șef al Parchetului Militar Timișoara, s-a pensionat în octombrie 2022, a avut un venit de peste 13.000 lei/lunar, reiese din ultima declarație de avere, ceea ce înseamnă ar putea primi circa 95.000 (19.000 euro).

Dacă magistrații vor avea câștig de cauză la Curtea Supremă, acolo unde mai multe Curți de Apel au făcut sesizări, atunci toți magistrații pensionați în perioada 2010-2022 vor putea primi aceste indemnizații de pensionare în cuantum de șapte salarii brute.

Este deja o practică încetățenită ca magistrații să-și câștige diverse majorări de salarii sau pensii în instanțe, apoi Înalta Curte, CSM sau Ministerul Justiției să dea dispoziții care să generalizeze aceste beneficii la întregul sistem.

Acest obicei - care încarcă bugetul de stat și așa afectat de deficitul excesiv - a fost criticat apăsat inclusiv de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Un raport al Ministerului Finanțelor, citat de presă, arată că, doar în perioada 2008-2022, suma totală plătită magistraților ca urmare a unor sentințe judecătorești este de 16,1 miliarde lei, adică 3,2 miliarde de euro.

În acest context, merită menționat că mult clamata reformă a pensiilor speciale a fost un eșec.

Cu jalba în proțap la Înalta Curte

În 2022, mai mulți magistrați au dat statul în judecată și au cerut plata retroactivă a acestei indemnizații, începând cu anul 2011.

În primă fază, la judecata pe fond, magistrații nu au avut de regulă câștig de cauză, tribunalele respingând acțiunile. Așa s-a întâmplat la Tribunalul Maramureș, la cel din Iași sau din București. Toți au făcut însă recurs la Curțile de Apel.

Problema de principiu este dacă o suspendare îndelungată a aplicării unor legi, chiar dacă se face pe durată determinată, nu ar fi totuși de natură să afecteze principiul general al statului de drept.
- sesizarea Curții de Apel Cluj către ICCJ

Curtea de Apel Cluj a sesizat în octombrie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), căreia i-a cerut să stabilească dacă prevederile prin care s-a dispus suspendarea indemnizației de pensionare „au fost de natură să afecteze însăși existența dreptului sau au avut doar un efect de suspendare ori de amânare a exercițiului acestui drept”.

Sesizarea a fost făcută de judecătoarele Dana Gîrbovan - propusă în 2019 de guvernul PSD, condus atunci de Viorica Dăncilă, ca ministru al Justiției - și de Ioana Tripon.

În noiembrie 2023, magistrații Dumitru Popescu și Monica-Olimpia Matiaș de la Curtea de Apel Timișoara au formulat către ICCJ o solicitare asemănătoare, ca urmare a sesizării făcute de procurorul militar Mihai Iordache, fost șef al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara.

Curtea de Apel Timișoara cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să spună dacă „dreptul de acțiune pentru plata indemnizației de pensionare a devenit actual începând cu data încetării oricărei cauze de suspendare ori de neaplicare a dispozițiilor art. 81 alin. 1 din Legea 303/2004”.

Curtea Supremă va judeca ambele sesizări pe 20 mai.

Lămuriri de la CJUE

Curtea de Apel București (CAB) a întrebat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dacă prin suspendarea indemnizației de pensionare nu este afectat principiul independenței magistraților.

Este un proces deschis la CAB de șase judecătoare pensionare care solicită plata retroactivă a respectivei indemnizații, actualizată cu rata inflației, plus dobânzile penalizatoare.

Este vorba despre judecătoarele pensionate Doina Anghel, Adina Cosma, Ionela Drăgan, Aurelia Mihaela Grozescu, Iulia Lăcămioara Manea şi Doiniţa Mihalcea, potrivit G4Media.

Judecătoarele susțin, potrivit curiei postate pe site-ul CJUE, că neacordarea indemnizației de pensionare „încalcă dreptul de proprietate, drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor neputând fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de lege, în raport cu independența judecătorilor.”

Reclamantele mai susțin că acest drept „este acordat pentru recunoașterea loialității profesionale, pentru privațiunile, riscurile, interdicțiile și incompatibilitățile impuse de statut și suportate de magistrați în cursul carierei lor”.

Ministerul Justiţiei şi agentul guvernamental la CJUE trebuie să formuleze în cauza C-762/23 observaţii scrise până la data de 18 mai 2024.

Din informațiile Europei Libere, poziția guvernului va fi aceea că politica de salarizare nu face obiectul reglementărilor la nivelul UE și că eliminarea acestor indemnizații, care sunt drepturi salariale suplimentare, nu afectează independența judecătorilor.

„Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale garantate de Constituţie sau de diversele legi care privesc justiția, inclusiv Statutul magistraților.

Legiuitorul are libertatea de a le modifica, a le suspenda şi chiar de a dispune anularea lor, iar acest lucru nu afectează în niciun fel independența magistraților”, spune pentru Europa Liberă o sursă din Ministerul Justiției.

În plus, întreabă retoric sursa menționată „ce s-ar întâmpla cu bugetul unui stat dacă toți salariații s-ar apuca să-și ceară în instanță sporurile sau alte drepturi salariale care le-au fost tăiate la un moment dat din rațiuni economice?”.

Aceeași poziție a avut-o și ministra Justiției, Alina Gorghiu, în urmă cu câteva zile.

„În cazul magistraţilor nu există nicio legătură între aceste beneficii şi garanţiile de independenţă inclusiv financiară acordate judecătorilor şi procurorilor”, a spus ea.

Bugetul, sac fără fund pentru magistrați

Așa cum a arătat Europa Liberă, Înalta Curte de Casație și Justiție a achitat anul trecut restanțe salariale de 767 milioane de lei, echivalentul a 153 milioane de euro. Angajații din sistem mai au însă de încasat câteva miliarde de lei, iar grefierii amenință cu reluarea protestelor.

În decembrie 2023, guvernul a aprobat virarea a circa 1,15 miliarde de lei (peste 230 de milioane de euro) din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului pentru plata salariilor restante din Justiție, adică a majorărilor obținute în instanță de magistrați și alți angajați din sistem, precum și de salariații din Ministerul Justiției.

Informațiile Europei Libere arată însă că ministrul Justiției, Alina Gorghiu, solicitase 3,7 miliarde de lei (peste 700 de milioane de euro) din Fondul de Rezervă, pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților obținute în instanțe.

Judecătorii CCR, mai cu moț

Judecătorii care au cerut în justiție indemnizațiile de pensionare argumentează că au fost discriminați față de colegii pensionați anterior suspendării acestor drepturi.

Mai mult, ei spun că sunt discriminați și față de judecătorii de la Curtea Constituțională, care au continuat în toți cei 12 ani să primească indemnizația de pensionare.

Asta deoarece Parlamentul nu a suspendat plata indemnizații de pensionare pentru judecătorii de la CCR.

Ca dovadă, trei judecători ai CCR care s-au pensionat acum doi ani, Valer Dorneanu, Mona Pivniceru şi Daniel Morar, au plecat fiecare cu un „bonus” de şase indemnizaţii nete lunare, adică aproximativ 30.000 de euro.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG