Luna ianuarie cu temperaturi excepționale a venit după ce 2023 a fost clasat drept cel mai fierbinte an al planetei de la începutul înregistrările meteo globale care a început în 1850. Fiecare lună din 2023, începând cu iunie, a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, comparativ cu luna corespunzătoare din anii precedenți, precizează un raport al Serviciului Copernicus (C3S).
Furtunile, seceta și incendiile au afectat planeta din cauza schimbărilor climatice și a fenomenul meteorologic El Nino, care încălzește apele de suprafață din estul Oceanului Pacific, au făcut din 2023 cel mai fierbinte an al planetei în înregistrările globale, începând cu 1850.
„Nu numai că este cea mai caldă lună ianuarie înregistrată, dar tocmai am experimentat o perioadă de 12 luni cu mai mult de 1,5 Celsius peste perioada de referință preindustrială. Reducerile rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră sunt singura modalitate de a opri creșterea temperaturilor globale”, a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess.
Previziunile pentru 2024 arată o continuare a încălzirii. Oamenii de știință americani au declarat că 2024 are o șansă din trei de a fi chiar mai cald decât 2023 și o șansă de 99% de a se clasa în primii cinci cei mai calzi ani din istoria înregistrată, notează Reuters.
Oamenii de știință spun, totuși, că lumea nu a depășit încă permanent obiectivul crucial de încălzire de 1,5 grade Celsius prezentat în acordul climatic de la Paris, care este măsurat de-a lungul mai multor decenii.
Țările au convenit în Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină încălzirea globală care depășește 1,5 grade Celsius, pentru a evita ca aceasta să dezlănțuie consecințe mai grave și ireversibile.
Anul trecut, ONU a atras însă atenția că omenirea nu face suficient pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale acestui acord, inclusiv plafonarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
Unii oameni de știință au spus că obiectivul nu mai poate fi atins în mod realist, dar au cerut guvernelor să acționeze mai rapid pentru a reduce emisiile de CO2 pentru a limita măcar depășirea obiectivului, și efectele acesteia: căldura insuportabilă, seceta, creșterea nivelului mărilor și dereglarea ecosistemelor.
