Cu doar câteva ore înainte ca președintele Rusiei să își anunțe intenția de a schimba granițele Ucrainei, ferestrele de la etajul casei Mariei Artyomova au fost distruse într-o explozie provocată de obuze de artilerie. Acestea au lovit și acoperișul unei clădiri cu două etaje care găzduia un magazin și câteva apartamente, omorându-i vecinul, pe Roman, în timp ce acesta lucra într-o magazie la 20 de metri de poarta ei.

„Vrem doar să se oprească. Atâta tot”, a spus Artyomova, o profesoară pensionară, în vârstă de 75 de ani, care, în momentul bombardamentului, se afla în bucătărie și îi făcea soțului ei diabetic o injecție cu insulină.

Războiul din regiunea Donbas/estul Ucrainei, unde se află și orașul Novoluhanske, intrase într-o fază nouă, mai periculoasă, o dată cu anunțul lui Vladimir Putin din 21 februarie potrivit căruia Moscova recunoaște independența regiunilor controlate de separatiști susținuți de Rusia, din provinciile Donețk și Luhansk.

Putin anunțase, de asemenea, că urmează să trimită trupe rusești în regiune - de data aceasta în mod oficial. Ani de zile, Moscova a negat prezența forțelor rusești în Donbas, în ciuda dovezilor ample ale implicării lor într-un război care a ucis peste 13.200 de oameni.

Iar pe 22 februarie, el a declarat că Rusia recunoaște independența celor două provincii în întregime, adâncind îngrijorările că trupele Rusiei ar putea ajunge în curând în orașe precum Novouhanske, care sunt pe partea „liniei de control” deținută de guvern.

Anunțul lui Putin și discursul belicos care l-a precedat au înrăutățit și temerile potrivit cărora Rusia, care a adunat ceea ce oficialii americani spun că sunt până la 190.000 de soldați lângă granițele Ucrainei, în Crimeea controlată de ruși și în Donbas, ar putea lansa oricând o invazie la scară largă.

Totodată, anunțul a fost făcut în urma unei perioade în care, de-a lungul liniei de control, s-au intensificat focurile de armă și bombardamentele de artilerie.

Pentru multe persoane din Kiev, dar și din Occident, cuvintele și acțiunile lui Putin au sunat ca o declarație de război împotriva Ucrainei. Pentru Artyomova și pentru alții care au încercat să mențină o aparență de normalitate în viața lor din Donbas, anunțul făcut de Rusia este doar ultimul dintr-un val de vești proaste a căror importanță este umbrită de necazurile vieții de zi cu zi.

„Bineînțeles că vrem ca Rusia și Ucraina să se înțeleagă”, a spus ea în timp ce zgomotul focului de artilerie răsuna de la aproximativ șapte kilometri distanță.

Va schimba ceva anunțul lui Putin? „Nu știu”, a spus ea. „Vor fi tancuri? Nu știu. Tot ce știu sunt bombardamentele de artilerie, au fost înfricoșătore, incredibil de înspăimântătoare.”

„Am început să ne îngrijorăm un pic”

În curtea de alături, unde a fost ucis vecinul ei, Roman, Raisa Andriyonova, în vârstă de 74 de ani, cu o mătură de paie, aduna cioburile de sticlă și resturile de metal într-o grămadă îngrijită, în timp ce muncitorii soseau să acopere ferestrele sparte ale clădirilor din jur.

Andriyonova spune că nu se așteaptă la nimic pozitiv în urma celor mai recente anunțuri.

„Orice ar opri această nebunie; ar fi un lucru bun”, a spus ea, adăugând: „Nu cred că [Putin] știe cu adevărat ce face. E destul de bătrân deja.”

La câteva blocuri distanță, la periferia orașului Novouhanske, un depozit de echipamente agricole abandonat a fost transformat într-un post pentru o unitate de infanterie mecanizată, vizavi de câteva posturi separatiste. Din acest motiv, cartierul asistă des la bombardamente puternice.

Comandantul unității, Anatoliy, care a fost numit în această poziție de aproximativ șapte luni, a spus că focul de mortier a devenit mult mai puternic în ultimele zile. Întrebat dacă s-a schimbat ceva în cele 18 ore de la anunțul lui Putin, acesta a ridicat din umeri.

„Nu prea”, a spus el, „de fapt, a fost puțină tensiune înainte de anunț.” Au existat focuri de mortier și în trecut - „Doar că nu au fost vizați niciodată civilii de aici”.

Cu o zi mai devreme, în Zaytseve, un sat aflat la aproximativ cinci kilometri spre vest, la marginea nordică a orașului separatist Horlikva, starea de spirit a unității de trupe de asalt aflate în tranșee pline de noroi era destul de pozitivă.

„Vremea este bună, e mai puțin noroi acum, băieții sunt binedispuși”, a spus un soldat pe nume Oleksiy, care, la fel ca și ceilalți soldați, și-a oferit doar prenumele, conform regulilor militare. „Dar da, am început să ne îngrijorăm un pic.”

„Fie vor să ne sperie, fie vor să ne facă să reacționăm în vreun fel”, a spus un alt soldat, Andriy. „Dar noi nu reacționăm la provocările lor pentru că folosesc civili nevinovați pe post de scut uman. Dacă am reacționa, s-ar putea să-i lovim. Dacă chiar vor să ne sperie, ne-am fi speriat de mult.”

El este precaut când vine vorba de intențiile Moscovei, spunând: „Putin nu este un om care să facă concesii. El nu se va ține niciodată de cuvânt. Nu poți avea încredere în el.”

Pentru a ajunge în zonă, trebuie parcurse drumurile de pământ ale satului, unde majoritatea caselor sunt acum abandonate și pe cale să se prăbușească în grămezi de cărămidă și moloz. Au rămas doar câțiva locuitori, inclusiv Oleksandr, un miner pensionat în vârstă de 59 de ani, care trăiește din pensia sa și din veniturile generate de câteva animale de la fermă. Acesta și-a dat doar prenumele.

Cu două zile mai devreme, în jur de șapte obuze de mortar sau grenade propulsate de rachete (RPG) au căzut într-o curte învecinată, lucru despre care spune că nu s-a mai întâmplat de mult, din 2018. Ce-l deranjează cel mai mult este că s-a oprit din nou electricitatea.

„Nu mai avem electricitate și nimeni nu face nimic în acest sens. Noi, localnicii, am încercat să găsim soluții, dar atât”, a spus el. „Nimeni nu vine să ne ajute”, a adăugat acesta.

Întrebat despre posibilitatea ca trupele rusești să treacă peste linia de control, sau chiar să intre în Zaytseve, Oleksandr a spus: „De unde aș putea să știu ceva despre trupele rusești dacă nu am nici măcar electricitate? Ce rost are să mă gândesc la trupele rusești?”

La câteva case distanță, Ihor, un miner pensionat, în vârstă de 60 de ani, povestește că, odată, când RPG-urile au lovit peste noapte, vecinul său a fost parțial imobilizat. L-a auzit strigând după ajutor și a tras de ușa dărâmată până aceasta s-a deschis. Vecinul a fost nevătămat, dar a fost speriat atât de tare încât a decis să se mute la rude în altă regiune.

Ihor s-a plâns și el că nu are electricitate. „Se întâmplă tot timpul și nimeni nu face nimic în privința asta”, dar a spus că nu se poate muta, nici măcar în cazul în care apar tancurile rusești.

„Unde aș merge? Asta e tot ce am”, a spus el, arătând spre structura de cărămidă cu două etaje, ferestre din folie de plastic lipite și câteva găini din curte.

Întrebat despre declarațiile lui Putin, acesta le-a comparat cu cele ale guvernului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de la Kiev: decizii politice care sunt luate departe de rutina zilnică a sătenilor.

„Sunt un om simplu. Ei decid singuri ce fac. De ce ar vrea să se deranjeze cu noi?”