Proiectul de lege, inițiat de Călin Popescu-Tăriceanu și semnat și de o serie de senatori ALDE, a fost adoptat tacit de Senat la începutul acestei săptămâni și trimis la Camera Deputaților, ca for decizional. Textul de lege are ca obiect reglementarea „obligațiilor de conduită și de înregistrare în asociere cu activitățile prin intermediul cărora se urmărește influențarea directă a activității de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale”.
Practic, este o nouă încercare de a reglementa lobbyul în România. La Camera Deputaților însă, mai există două propuneri legislative mai vechi pe aceeași temă, una din 2010, inițiată, la vremea respectivă, de deputatul PSD Constantin Niță, și una din 2011, inițiată, atunci, de social-democrata Carmen Ileana Moldova, liberala Adriana Săftoiu și de democrat-liberalul Sever Voinescu.
Legea nu se aplică organizațiilor sindicale sau patronale (care sunt totuși obligate să se înscrie în Registrul de lobby), nici partidelor politice, avocaților, cultelor recunoscute conform legii, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, instituțiilor publice din domeniul asigurărilor sociale.
Proiectul de lege mai prevede o excepție, cu o formulare mai ambiguă, și în ceea ce privește „grupurile de interese care nu se încadrează personal în calitate de reprezentanți ai intereselor”.
Proiectul mai reglementează și semnificaţia termenilor şi a expresiilor folosite în lege, cum ar fi activitatea de lobby, contract de lobby, societate de lobby, lobbyist, lobbyist intern, asociţie de interese sau reprezentant al grupurilor de interese şi reprezentanţi publici.
Societățile de lobby sau societățile care angajează lobbyiști sau toate persoanele care exercită activități de lobby pot desfășura o astfel de activitate doar după înregistrarea în Registrul de lobby și de reprezentare a intereselor, care va fi administrat de Registrul Comerțului. Oragnizarea și funcționarea acestui Registru se aprobă prin Hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Justiției.
Persoanele sau societățile care desfășoară activități de lobby trebuie să își desfășoare activitatea după un cod de conduită. Legea prevede și sancțiuni. De pildă, dacă nu se vor respecta obligațiile de înregistrare, amenda prevăzută este de la 100.000 de lei până la 300.000 de lei.
Propunerea legislativă a trecut fără o dezbatere de Senat, iar potrivit raportului Comisiei juridice, Guvernul nu a trimis un punct de vedere pentru acest text.
Senatorul USR George Edward Dircă, a explicat, pentru Europa Liberă, că, printre „punctele fragile” ale acestui proiect se numără și imposibilitatea de a face o delimitare clară între traficul de influență și activitatea de lobby.
„Practic nu prea există și nu prea știm unde începe infracțiunea și unde este activitatea de lobby”, spune el.
Totodată, modelul austriac, din care s-au inspirat inițiatorii pentru realizarea acestui proiect, nu este unul sustenabil pentru România: „România nu este în situația Austriei. Faptele de corupție au o incidență mult mai mică în Austria, iar aici incidența e mult mai mare. Astfel că există prezumția că vor exista foarte multe derapaje care vor fi justificate ca activități de lobby. Oricine va putea scoate un contract de lobby din buzunar să spună că nu face trafic de influență, ci face o activitate de lobby”, atrage atenția senatorul USR.
„Prin lege, total împotriva practicii la nivel european, toate aceste date, care sunt trecute în registru nu sunt date publice. El nu poate fi accesat de persoanele interesate doar – și aici e foarte ciudat – ca urmare a obținerii unei hotărâri judecătorești. Deci, nu mai e informație de interes public aici, ci eu trebuie să merg să acționez în judecată acest organism, nu știu cum se va numi el, pentru ca acesta să fie obligat să ne pună la dispoziție date de interes public”, mai spune Geoge Edward Dircă.
În plus, senatorul USR mai precizează că nu este clar nici ce incompatibilități trebuie să aibă persoana care face lobby și nici nu este detaliat modul în care va fi adoptat codul de conduită. O altă problemă ar fi faptul că această lege aduce atribuții în plus Ministerului Justiției, „iar acelea sunt clar reglementate prin Constituție”.
Senatorul USR crede că, având această formă, legea are puține șanse să ajungă un text în vigoare pentru că „are probleme de constituționalitate”, însă „dacă vreodată acest text va ajunge sa fie trimis spre promulgare vom face toate demersurile să îl atacăm”. Deocamdată, legea lobbyului este la mâna deputaților.
