Președintele Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, de Ziua Dezrobirii Romilor un mesaj în care condamnă rasismul și discursul incitator la ură și pledează pentru promovarea „valorilor solidarității și ale respectului diversității.”
Președintele României semnalează că anul pandemiei a arătat cât de dificil este ca, „în perioade de criză, societatea să rămână imună la discursul încărcat de ură, de generalizări și de culpabilizare în masă. Comunități întregi, cum sunt cele ale romilor, ajung să fie vizate de astfel de atacuri. Aceste comportamente și atitudini sunt inacceptabile într-o societate democratică! Descurajarea și sancționarea cu celeritate a discursului incitator la ură, a manifestărilor rasiste, antisemite și xenofobe stau în puterea tuturor cetățenilor”, dar, subliniază mesajul, acestea „sunt în responsabilitatea specială a celor care, prin natura activității lor, dau conținut real drepturilor și libertăților cetățenești înscrise în Constituție.”
Ziua Dezrobirii Romilor marchează promulgarea, în 20 februarie 1856, de domnitorul Barbu Ştirbei, a „Legiuirii pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” prin care erau eliberaţi din sclavie ultimii robi ce aparţineau proprietarilor particulari.
Potrivit Agenției de Dezvoltare Comunitară Împreună, robia a fost o realitate a actualului spațiu românesc timp de peste 500 de ani.
Începând cu anul şcolar 2020-2021, Ministerul Educaţiei a agreat ca studierea robiei romilor şi a Holocaustului, atât a romilor cât şi a evreilor, să devină obligatorie le cursurile de istorie ale clasei a VIII-a. Peste 2.300 de cadre didactice din 1.454 de școli din România, arată Agenția „Împreună", au la dispoziție materiale care spun „povestea (r)omului de lângă noi”.
În mesajul președintelui Klaus Iohannis, la 165 de ani de la acel moment, se arată că acesta a fost „unul dintre acele momente de o relevanță cu totul aparte pentru cursul spre înnoirea și occidentalizarea societății românești la mijlocul secolului al XIX-lea. Precum Unirea Principatelor, petrecută la scurt timp, ori reformele care i-au urmat, dezrobirea romilor a avut un rol major în schimbarea profilului și a valorilor societății de la acea vreme, pregătind țara noastră pentru întâlnirea cu modernitatea sa europeană.”
„Dezrobirea de la 1856 a fost o mare provocare pentru societatea românească în ansamblul ei. Pentru romi, sutele de ani de lipsire de libertate au lăsat cicatrici adânci și greu de vindecat. Legea care îi dezrobea nu a rezolvat decalajul enorm, în plan economic și social, căruia romii îi erau victime, iar în deceniile care au urmat numeroase expresii ale discriminării, urii și rasismului au marcat în mod tragic existența lor.”
