Linkuri accesibilitate

INTERVIU | Banii din Sănătate ajung doar nouă luni. Valeria Herdea, președinta CNAS, despre buget, concedii medicale și cardul de sănătate


Valeria Herdea a fost numită la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe 15 ianuarie 2024.
Valeria Herdea a fost numită la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe 15 ianuarie 2024.

Bugetul pentru asigurările de sănătate ajunge pentru primele nouă luni ale lui 2024, estimează medicul Valeria Herdea, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în primul interviu de când a fost numită în această funcție.

Valeria Herdea este medic primar de medicină de familie și cunoștea multe dintre problemele sistemului medical și implicit ale CNAS, încă înainte de a fi numită președintă a Casei, în ianuarie 2024.

Într-un interviu acordat Europei Libere, dr. Herdea spune că fondul de asigurări de sănătate a primit cu 30% mai puțin decât era necesar pentru acoperirea tuturor nevoilor.

Bugetul Sănătății, cu o treime mai mic față de necesar

Europa Liberă: Suntem în luna martie. Vă ajung banii pe care îi aveți în bugetul CNAS pentru tot anul? Sau trebuie să mai cereți? De cât mai e nevoie?

Valeria Herdea: Ajung vreo nouă luni. Dar o să cerem în continuare, nu vă faceți probleme, că suntem foarte hotărâți să mergem în continuare cu situații reale, să spunem în continuare care sunt problemele de sănătate ale românilor. Să fim consecvenți în ceea ce facem, să încercăm să dezvoltăm accesul pacienților la servicii medicale, să încercăm să-i aducem și pe cei sănătoși pentru a vedea dacă sunt factori de risc pentru a avea o previziune în anii viitori. Și nu în ultimul rând, pentru a putea face un buget cât mai corect, adaptat la nevoile de sănătate ale românilor.

Europa Liberă: Cât ar fi bugetul corect pentru CNAS?

Valeria Herdea: Vreo 12% (n.r. din PIB), avem vreo 6%.

Concediile medicale în exces și impozitul de 10%

Europa Liberă: De ce are România mai multe concedii medicale decât alte țări? Au fost peste 3,3 milioane de concedii medicale numai în 2023. Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat că sunt prea multe concedii medicale în România și că în nicio țară UE nu se întâmplă ca la noi.

Valeria Herdea: În pandemie și în post-pandemie, existau perioadele de izolare, perioadele în care fiecare, inclusiv contacții, au stat în concedii, s-au acumulat foarte multe concedii. Noi venim cu un bagaj de 3,7 milioane de concedii din urmă. Asta este statistica pe ultimii ani. (...) Toate aceste concedii care vin atestă și starea de sănătate a populației. Pe de altă parte, la nivel european, pe anumite boli, suntem fruntași. Pe alte boli, nu. (...) În acest moment, purtăm în spate încă, și probabil că o să mai purtăm un an, doi, toată această povară a pandemiei și atunci numărul de concedii medicale este mai mare.

Europa Liberă: Dar și în alte țări a fost pandemie.

Valeria Herdea: Eu îndrăznesc să spun că România este altfel și are alte particularități. (...) Ce este important este să înțelegem că venim cu un bagaj foarte mare din urmă și bagajul acesta va presa țara mult timp, pentru că, într-adevăr, sumele care vor merge în direcția aceasta vor fi mari.

Europa Liberă: Numai pentru anul trecut ar fi trebuit să plătiți 3,7 milioane de lei pentru acele zile de concedii medicale din 2023. Cât ați plătiti din acești bani?

Valeria Herdea: Eu sper să reușim să eșalonăm pe rând. Nu este încă o sumă acum să vă spun.

Europa Liberă: Ați făcut un top al județelor unde s-au acordat cele mai multe concedii medicale?

Valeria Herdea: Da, și există și verificări pentru așa ceva. Sunt acordate peste tot în țară.

Europa Liberă: Sunt mai multe concedii medicale pentru angajații de la stat sau de la privat?

Valeria Herdea: Pentru noi fiecare pacient, asigurat sau neasigurat, este important. Deci nu cred că la momentul ăsta este relevant. Este relevantă doar starea de sănătate, evaluarea stării de sănătate, bolile pentru care dăm concediile medicale și nu în ultimul rând măsurile pe care trebuie să le întreprindem ca pentru pacient să existe acel proces de reinserție medico-socială.

Europa Liberă: A fost o discuție că mulți români își iau concedii medicale când îi doare spatele. Care sunt primele trei afecțiuni pentru care s-au dat cele mai multe concedii medicale?

Valeria Herdea: Există un top de 20-30 de afecțiuni care sunt mai frecvent întâlnite în situația în care se acordă concedii medicale. Primul loc este ocupat de concediul de maternitate. Și am să vă dau un exemplu: un pacient care are cancer ia 18 concedii medicale, un an și șase luni, atât are dreptul să primească concediu medical, pentru că urmează tratament, radioterapie, chimioterapie. Nu cred că dorește nimeni așa ceva. Un pacient care are tuberculoză primește un an concediu medical, deci sunt 12 concedii medicale. Un pacient care are o viroză primește 4 zile, eventual mai primește trei când merge la consult. O pacientă care este gravidă și apoi lăuză primește 126 de zile de concediu medical, pre-și post-natal. Dânsa poate să beneficieze și de concediu de risc maternal, pentru că poate fi o sarcină toxică, o sarcină cu evoluție dificilă. Sigur, virozele și durerile de spate sunt printre lucrurile pe care le dăm cel mai frecvent, sunt în topul afecțiunilor.

Europa Liberă: De ce era necesară o taxă pe boală, pe concediile medicale? Ce economie a fost făcută prin această taxă pe boală?

Valeria Herdea: Nu cred că aș intra eu în ceea ce înseamnă finanțe. Eu îmi văd de domeniu medical. Domnul ministru a avut niște explicații care mie mi s-au părut foarte pertinente la momentul respectiv. Nu cred că este cazul să judec eu așa ceva. Eu pot să spun doar ce voi face eu la resortul pe care îl coordonez.

În februarie, premierul Marcel Ciolacu se plângea că în România au fost acordate aproape 500.000 de concedii medicale pentru o durere de spate, un strănut sau o răceală. Autoritățile au introdus și un impozit nou, de 10%, pe venitul obținut în perioada concediului medical.

Despre lucrurile care ne enervează: cardul de sănătate, adeverința de sănătate și sistemul informatic

Europa Liberă: Sistemul informatic al CNAS a costat după calculele Europa Liberă cel puțin 302 milioane de euro +TVA, până acum. Medicii de familie și spitalele spun aproape zilnic că nu merge sistemul informatic. Când va fi inlocuit? Faceți contracte noi sau rămân cu firmele vechi? Valeria

Herdea: Avem sistem informatic vechi de aproape 15-16 ani. Dacă dvs. vă luați un telefon, telefonul acesta poate fi anul acesta bun și la anul nu mai este bun. Anul acesta este funcțional. Componentele îmbătrânesc ( n.r. sistemului informatic). În același timp, ies din uz foarte multe. Multe nici nu se mai pot înlocui, pentru că nu se mai produc. Update-ul costă foarte mult, mentenanța costă foarte mult, deci toate sumele de care spuneați dvs. mai mult ca sigur că sunt reale și reflectă realitatea de-a lungul anilor. Ceea ce încercăm noi să facem la acest moment este să ne pregătim pentru un nou sistem informatic, însă aceasta va dura, nu va fi dintr-o dată, nu va fi peste noapte. Încercăm să avem în primul rând echipe bine pregătite, încercăm să stabilizăm un sistem. Nu pot promite ceea ce nu am la acest moment, dar vă promit că sigur se fac eforturi. Înțeleg foarte bine cum e cu sistemul informatic, pentru că primesc sute de mailuri zilnic, sute de mesaje în fiecare zi, și eu, și echipa de comunicare, și echipa de conducere, toți primim despre disfuncționalități.

Europa Liberă: V-ați propus un termen limită pentru înlocuirea acestui sistem?

Valeria Herdea: Există proiecte guvernamentale care sunt în derulare și veți afla la timpul potrivit.

Europa Liberă: Cardurile de sănătate au expirat în pandemie. Când vor fi înlocuite și ce vor conține? Când vom avea dosarul electronic al pacientului cu istoricul lui?

Valeria Herdea: Mi-aș dori să vă pot da o dată clară, dar nu pot. În acest moment există mai multe proiecte în derulare, inclusiv există un proiect de derulare al cardurilor cu buletin și sunt ramuri ale acestor proiecte pe care le vom pilota pe mai multe județe. Ceea ce este foarte clar e că se depun eforturi foarte mari, însă peste tot e nevoie de finanțare, sustenabilitate, resursă umană foarte bine pregătită și nu în ultimul rând, din păcate, efortul dus de furnizorii de servicii medicale pe umerii cărora apasă toate aceste toate, toate aceste etape de dezvoltare a sistemului informatic.

Europa Liberă: Ce fac oamenii care nu au carduri de sănătate, pentru că ei trebuie să își ia adeverințe de asigurat din două în două luni?

Valeria Herdea: Deocamdată din două în două luni, dar lucrăm la prelungirea acestora. Există un proiect special conceput pentru asta. Proiectul se avizează interinstituțional, nu ține doar de noi.

Întreg interviul cu președinta CNAS, Valeria Herdea, poate fi citit AICI.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG