Ca PNRR să fie un program de succes, el are nevoie de oameni de calitate, de forță de muncă bine educată, în primul rând, la nivelul administrației centrale, susține președintele AmCham, iar aceștia nu pot fi găsiți peste noapte.
„Avem nevoie de transformare digitală. Noi nu mai avem oameni, trebuie înțeles acest lucru. Nu este doar un moft, nu este ‘hai să fim în ton cu moda’. Transformarea digitală și adoptarea tehnologiilor moderne care să îmbunătățească lucrul în companii pot acoperi golurile lăsate de lipsa de forță de muncă”, argumentează Ionuț Simion.
93% dintre companiile membre AmCham spun că piața forței de muncă din România este foarte tensionată.
„Au ales cuvântul ‘tensionat’. Puteau să aleagă ‘relaxat’, ‘normal’ și au ales ‘tensionat’. E foarte greu să găsești forță de muncă calificată, iar dacă noi nu vom îmbunătăți sistemul educațional, dacă nu vom putea ține talentele în țară, vom avea probleme serioase în a atrage investiții, pentru că nu are cine să le valorifice”, atrage atenția șeful Camerei de Comerț Americane în România.
Principalele declarații pe scurt:
- Despre investițiile americane în România: „Sunt în creștere. Avem 900 de companii americane în România. La fel au și polonezii, numai că, în timp ce noi avem investiții directe americane la aproape 4 miliarde, polonezii au 12 miliarde, deci, același număr de companii, dar valoarea investițiilor de trei ori mai mare”;
- Despre domeniile în care SUA vrea să investească: „Domeniul bancar - nicio bancă americană mare nu e prezentă în România - și sectorul de energie. Am avut companii mari care s-au retras din România, Exxon sau Chevron. Probabil că, dacă ar fi început exploatarea gazelor în Marea Neagră, ar fi fost mult mai greu pentru Exxon să ia o astfel de decizie”;
- Despre ‘handicapul’ României: „România are un handicap major, comparativ cu Ungaria sau Cehia. În Cehia sunt 1.200 de companii americane. În România sunt doar 900. Și valoarea investițiilor din Ungaria este mult mai mare decât valoarea investițiilor de aici. Ei au o agenție de atragere a investițiilor directe extrem de eficientă”;
- Despre creșterea salariului minim brut: „Este un lucru bun. Apare o problemă pentru companiile mici și mijlocii, dacă rezistă sau nu. Le-ar fi mult mai ușor dacă statul ar investi banii aceia din PNRR, dacă ar crea acel efect multiplicator în economie, de atragere de investiții, pentru că orice investiție mare se face cu ajutorul unor companii mici și mijlocii, au nevoie de ele”;
- Despre activitatea Guvernului: „Nu întotdeauna mesajele noastre sunt ascultate. Din motive de program de guvernare, de populism, propunerile mediului de afaceri nu sunt luate în calcul. Legat de măsurile care au fost adoptate, în care am venit cu o serie de propuneri, a existat deschidere, au fost făcute corecții. Sunt altele la care au zis: ‘acesta este punctul nostru de vedere, mergem mai departe’ ”;
- Despre ce transmite AmCham Executivului: „Să îmbunătățească legătura dintre administrația centrală și administrația locală. Să îmbunătățească infrastructuria digitală, siguranța cibernetică a investițiilor făcute în România. Să realizeze un proiect de țară pentru educație. Să reformeze administrația publică, prin digitalizarea serviciilor sale”;
Europa Liberă: Comisia Europeană vorbește despre întârzierea aplicării PNRR care va reduce investițiile și creșterea economică. BNR majorează prognoza de inflație pentru finalul anului la 16,3%. Consiliului Fiscal se referă la nerealizări importante în ceea ce privește proiectele finanțate prin PNRR. Vă îngrijorează aceste mesaje? Pare că Guvernul nu e conștient de asta sau nu poate mai mult?
Ionuț Simion: Eu cred că Guvernul este conștient de toate aceste probleme. Dacă ne uităm la ansamblul macroeconomic, nivelul deficitului bugetar este unul foarte mic. Noi estimăm să fie 6-7%, este în jur de 2-3%.
Deci, sunt sume importante de bani care nu au fost cheltuite și, în bunul spirit al economiei publice românești, se estimează că aceste sume vor fi cheltuite, în cea mai mare parte acum, în lunile noiembrie, decembrie.
Deci, eu cred că o mare parte din aceste decalaje se vor recupera, nu însă la nivelul la care ne-am fi dorit cu toții, adică semnalele de alarmă trase vizavi de nivelul de realizare a țintelor din PNRR este unul real, însă s-au făcut eforturi semnificative.
Am făcut o conferință pe tema reformei administrației fiscale în contextul PNRR și, într-un dialog cu președintele ANAF și cu secretarul de stat în Finanțe, chiar ne-au confirmat că toate jaloanele, toate țintele asumate prin PNRR pentru reforma administrației fiscale au fost îndeplinite și erau destul de mândri.
Deci, vorbim de, hai să zic așa, nivele diferite de realizare. Nu suntem unde ar trebui să fim, dar nu suntem nici atât de rău pe cât am putea să fim, dacă nu am investi acești bani acum, în ultimele luni.
Europa Liberă: Inflația va ajunge la 16,3%, ne spune BNR, pe finalul anului, urmând să scadă pe finalul anului viitor. Ce putem face mai mult pentru a o reduce?
Ionuț Simion: În AmCham suntem foarte activi în a fi un canal de transfer de informație între membrii noștri, comunitatea de afaceri, și factorii decizionali, la nivel economic și politic.
Am avut un eveniment pe teme de macroeconomie în care, într-adevăr, s-a pus problema că inflația din România este foarte mare, peste 16%, însă, dacă o punem în context, ea este mai mică decât inflația din Ungaria, este mai mică decât inflația din Polonia și acest lucru are și explicații.
Faptul că România a plafonat prețurile la energie pentru consumatorii casnici, chiar și pentru companii, a făcut ca inflația din România să nu crească. Ar fi putut să ajungă foarte ușor la 25-30%.
Deci, chiar dacă este o inflație mare, ea a fost, totuși, conținută, pentru că impactul pe care îl are creșterea prețurilor la energie în creșterea prețurilor la ora actuală a fost mult mai mic decât în alte state.
Acum, trebuie să înțelegem că inflația nu este doar o problemă a României. Este o inflație la nivel global, la nivel european, toate țările se confruntă cu o astfel de situație.
Estimările Băncii Naționale spun că undeva în 2024 se va reîntoarce la un nivel de 4-5%. Și aici este o întreagă discuție, dacă vrem ca inflația să se întoarcă înapoi sub 3% sau cât ne doream noi înainte, sau vrem să o ținem la un anumit nivel care să ne permită să gestionăm, din punctul de vedere al politicilor publice, situația economică a României mult mai bine.
Dar, dorințele sunt ca undeva la jumătatea lui 2024 să vedem o scădere semnificativă a inflației.
Europa Liberă: Nivelul investițiilor americane în România este în creștere? Sau terenul e mișcător, dacă e să ne referim la semnalele care vin de la Comisia Europeană, de la BNR, de la Consiliul Fiscal?
Ionuț Simion: Investițiile americane din România sunt în creștere. Potrivit ultimului raport al Băncii Naționale, la nivelul anului 2021, investițiile directe și indirecte ale companiilor americane în România se situau la nivelul de 8,9 miliarde de dolari, în creștere cu peste 1,3 miliarde față de anul precedent, 2020, care a raportat o creștere cu peste un miliard față de anul 2019.
Deci, asistăm la un trend pozitiv crescător. Valoarea investițiilor directe și indirecte ale companiilor americane în România reprezintă 7,8% din totalul investițiilor străine făcute în România, ceea ce plasează Statele Unite pe primul loc în cadrul țărilor din afara Uniunii Europene și pe locul 5 în total investitori în România, Germania fiind, bineînțeles, cel mai mare investitor la acest moment.
Europa Liberă: Se poate mai bine? Am putea avea mai multe companii americane aici?
Ionuț Simion: Sigur se poate mai bine și aici cred că este foarte mult de făcut. Salutăm înființarea acestei agenții pentru investiții și comerț exterior. Este un cadru instituțional foarte necesar pentru a vorbi mai intens despre potențialul României de a atrage investiții străine.
Să nu uităm că, practic, nu este nicio bancă americană mare prezentă în România. Avem City Group, dar la un nivel redus.
Sunt multe bănci mari care sunt prezente în țări precum Ungaria, Cehia, chiar și Slovacia, dar nu sunt prezente în România.
Probabil că, dacă ar fi început exploatarea gazelor în platforma Mării Negre, ar fi fost mult mai greu pentru Exxon să ia o astfel de decizie de a se retrage din România.
Europa Liberă: De ce? Ce le pune piedici în România?
Ionuț Simion: Cred că vorbim și de un cadru instituțional. Gradul de intermediere financiară din România este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Dacă nu ai educația financiară necesară să folosești instrumentele financiare dezvoltate pe o scară largă, normal, consecințele sunt aici.
România a fost admisă la nivelul piețelor emergente abia în anul 2020, deci, abia atunci, România a fost considerată o țară emergentă în care se pot face investiții relativ sigure. Eu zic că vom ajunge acolo, dar mai avem puțin de lucru.
Un alt sector în care se așteaptă investiții semnificative, cel puțin din partea Statelor Unite, este sectorul de energie. Știm cu toții că am avut niște companii mari care, din nefericire, s-au retras din România, fie că vorbim de Exxon, fie că vorbim de Chevron.
Și n-aș vrea să pun anatema doar pe România, căci Exxon s-a retras din toată Europa Centrală și de Est, dar, probabil că, dacă ar fi început exploatarea gazelor în platforma Mării Negre, ar fi fost mult mai greu de luat o astfel de decizie de a se retrage.
Vedem, însă, modernizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Tocmai ce am citit în presă că s-a semnat acest acord de finanțare de 3 miliarde de dolari.
Este un pas important și eu sper că acest lucru va contribui la asigurarea independenței energetice a României, astfel încât să putem să respirăm mai ușor decât o facem acum.
Europa Liberă: Cum ar trebui să se implice Guvernul, statul român, mai mult decât o face deja, pentru a atrage investitorii americani?
Ionuț Simion: Vorbeam de crearea acestei agenții. Acum, faptul că s-a creat e bine, dar să o și vedem funcțională. România are un handicap major, comparativ cu țări precum Ungaria sau Cehia.
În Cehia, de exemplu, sunt 1.200 de companii americane. În România, sunt doar 900. Și valoarea investițiilor din Ungaria este mult mai mare decât valoarea investițiilor de aici. De ce? Pentru că ei au o agenție de investiții și de atragere a investițiilor directe extrem de eficientă.
Și eu îmi doresc ca și noi, ca țară, să putem să beneficiem de acest loc. Deci, prima oară, să avem cadru instituțional. În al doilea rând, este foarte important ca România să gestioneze cât mai bine, mai înțelept, problematica forței de muncă.
Într-un studiu pe care noi l-am făcut în luna iulie, Barometrul mediului de afaceri, 93% dintre companiile respondente, membre ale AmCham, spuneau că piața forței de muncă din România este foarte tensionată.
Să nu uităm: cea mai mare problemă pe care o are România pentru un investitor străin este instabilitatea cadrului legislativ și fiscal.
E foarte greu să găsești forță de muncă calificată, iar dacă noi nu vom îmbunătăți sistemul educațional, dacă noi nu vom lua măsuri de reținere a talentelor în țară, de a le atrage înapoi, de a opri această migrație a forței de muncă, vom avea probleme serioase în a atrage investiții, pentru că nu are cine să le valorifice.
Și, nu în ultimul rând, vorbim despre un segment în care România se implică în mod activ. Mă refer la Guvernul României, Parlamentul României, Președinția. Vorbesc aici, pe de o parte, de intrarea în Schengen, pentru că ar simplifica foarte mult lucrurile și eu sper că suntem foarte aproape.
Mai sunt două săptămâni până când vom afla decizia Consiliului Uniunii Europene. Dar, pe lângă aceasta, aderarea României la OECD, care e un orizont de timp de 3-4 ani de zile, până când se va finaliza.
Faptul că am fost invitați și faptul că vom lua măsurile economice necesare pentru armonizarea legislației va face ca România să fie o țară sigură din punctul de vedere al cadrului instituțional și legislativ, ca să crească încrederea unui investitor străin.
Să nu uităm: cea mai mare problemă pe care o are România pentru un investitor străin este instabilitatea cadrului legislativ și fiscal.
Europa Liberă: În România este la un nivel ridicat.
Ionuț Simion: Este la un nivel ridicat, din păcate, pentru orice investitor străin, dacă îl întrebați, ce s-a întâmplat cu Ordonanța 14? Deci, ne urmărește ca o fantomă, ca un vis urât, pentru că s-au luat niște măsuri la sfârșitul lui decembrie 2018, ca apoi, în câteva luni de zile, să revenim la normal, pentru că Guvernul nu a înțeles și nu a vrut să audă feedback-ul mediului de afaceri că nu așa se iau măsuri. Nu așa se implementează măsuri.
Nimeni nu spune că măsurile economice dure nu pot fi luate. Pot. Uitați-vă la țările din jur. Diferența între ei și noi este că celelalte țări le comunică din timp și spun ‘începând cu data de… vom introduce următoarea taxă, vom face următoarea schimbare legislativă’.
În România, se întâmplă de azi pe mâine. Aș da aici o notă de credit noului guvern pentru că au venit cu niște schimbări legislative în care au făcut un mic mixt, au băgat niște măsuri care s-au implementat imediat.
Au fost, Slavă Domnului, doar trei și restul au zis că se vor introduce de la 1 ianuarie 2023 și uite că, în acest interval de timp, au avut posibilitatea să culeagă feedback și să calibreze.
Se vorbea de introducerea impozitului pe proprietate, pe baza de grilă de notari. Au ajuns la concluzia că nu au capacitatea organizatorică să facă acest lucru, l-au prorogat pentru anul 2025. Vorbeau de plafonul de la microcompanii. Au mai clarificat vizavi de ce înseamnă aplicarea plafonului la microcompanii.
Au exclus, să zic așa, profesia de consultant fiscal, care e o profesie importantă, ieșea din posibilitatea de a folosi regimul de microcompanii. Uite că au corectat-o și au băgat-o înapoi.
Deci, dând timp, și având posibilitatea să se discute în Parlament, s-au făcut o serie de corecții care nu fac decât să aducă această stabilitate și predictibilitate, astfel încât să corecteze niște măsuri care poate au fost luate în pripă, astfel încât agenții economici să știe care este regula jocului și să nu mai schimbe regula jocului în timpul jocului.
Europa Liberă: Ce vă mai transmit investitorii americani? Le lipsește stabilitatea locului în care să-și aducă afacerile? Ce temeri și frici au?
Ionuț Simion: Ei pun, în primul rând, o serie de întrebări. Am vorbit despre stabilitate și predictibilitate. Îi interesează nivelul de transparență decizională. Sunt aceste măsuri luate în consultare publică? Sunt discutate în Parlament?
Îi mai interesează să știe dacă există reguli de bună guvernanță corporatistă, dacă România este un stat de drept sau nu, care este nivelul corupției.
Și, nu în ultimul rând, dacă sunt create condiții egale pentru toți jucătorii de pe piață. Trebuie să recunosc cu satisfacție că, în ultima vreme, în ultimii ani de zile, toate aceste arii s-au îmbunătățit semnificativ, astfel încât conflictul de la granița noastră, Rusia-Ucraina, nu a afectat percepția investitorilor cu privire la România, ca destinație de investiții.
Europa Liberă: 900 de companii americane spuneți că sunt în România. E puțin?
Ionuț Simion: Și da și nu. Sunt 900 de companii pentru o perioadă destul de bună. De aproape 10 ani, avem 900 de companii. La fel au și polonezii. Numai că, în timp ce noi avem investiții directe americane la aproape 4 miliarde, polonezii au 12 miliarde, același număr de companii, dar valoarea investițiilor de trei ori mai mare.
E adevărat și Polonia e de două ori mai mare decât este România. Ce spune asta? Spune că nivelul investițiilor din țări precum Polonia a fost mult mai consistent din punct de vedere valoric.
În România, sunt 900 de companii, în Ungaria sunt 1.200. Numai că, vedeți, aceste 900 de companii au înregistrat o creștere semnificativă a numărului de angajați în ultimii ani, respectiv au ajuns la peste 100.000 de angajați, dublându-se, practic, în ultima decadă.
Ce arată asta? Că și intensitatea investițiilor din România a crescut. Nu mai sunt doar investiții mici, sunt investiții în special în zona manufacturieră. Aproape 50% din valoarea investițiilor americane în România, directe și indirecte, sunt în sectorul productiv.
Europa Liberă: Spuneați că piața forței de muncă în România e foarte tensionată. E dificil pentru americani să vină în România știind că specialiștii români fug de țara lor și pleacă în alte țări?
Ionuț Simion: Investitorii americani își doresc, în primul rând, să știe că există un cadru prin care un tânăr absolvent sau un cadru în formare are infrastructura necesară de pregătire profesională.
Nu i-am văzut pe americani să le fie teamă de o astfel de amenințare, pentru că ei sunt dispuși să plătească pentru calitatea forței de muncă și atunci nu vin cu o paletă la care să concureze cu alte companii.
Vin cu un pachet salarial destul de atractiv. Ceea ce-i interesează, însă, pe ei este să găsească în forța de muncă din România competențele și capabilitățile profesionale necesare.
Europa Liberă: Sunt business-uri care se retrag din Est, dar, totuși, vor să rămână în această zonă. De ce ar alege România sau ce ar trebui să facă România mai bine pentru a fi aleasă?
Ionuț Simion: Am să vă spun părerea mea personală și am dezbătut-o și cu boardul AmCham. Ce-i lipsește României cu adevărat este o colaborare și cooperare eficientă între administrația centrală și administrația locală.
Am să vă dau un exemplu concret. Nu vorbim de foarte multe investiții relocate din Ucraina sau din Rusia în România și au și explicații logice. Investițiile de acolo destinate pieței din Rusia, dacă nu mai e piață în Rusia, de ce s-ar reloca în altă parte, că oricum nu au piața de acolo?
În schimb, sunt companii care activau și relocarea Nokian la Oradea arată că s-a făcut în urma unei colaborări exemplare între administrația centrală și administrația locală, care au știut să-și dea mâna și să creeze acel pachet nu de facilități.
Până la urmă, o investiție nu se face doar uitându-te la facilități, dar trebuie să te asiguri că ai cu cine vorbi, trebuie să te asiguri că, dacă ai probleme, are cine să ți le rezolve. Și ei au găsit acest mediu propice în Oradea.
Europa Liberă: Salariile vor crește de la anul, salariul minim minim brut va fi 3.000 de lei de la 1 ianuarie. Ce înseamnă pentru mediul privat? Poate mări salariile sau o astfel de măsură îi dă în cap?
Ionuț Simion: S-au creat multe tensiuni atunci când s-a hotărât creșterea salariului la 2.050 de lei, salariu minim brut pe economie. Erau multe contracte de muncă încheiate la nivelul unor mari producători, în special, în industria de automotive, în care salariul minim pe companie era multiplu de salariu minim brut pe economie.
Această legătură devenise toxică, pentru că, în modul în care creșteai salariul minim brut, automat multiplicai un cost la o companie privată, care nu vedea că ar putea să își crească eficiența, să acopere și să compenseze.
De atunci, aceste legături toxice au fost rupte și faptul că se crește salariul minim brut este un lucru bun. Până la urmă, vrei să recunoști salariile la nivelul la care ele sunt plătite pe piață. Mă îndoiesc că sunt companii medii și mari care au o problemă cu 3.000 lei. Apare o problemă pentru companiile mici și mijlocii. Aici este o provocare.
Europa Liberă: Dacă rezistă sau nu?
Ionuț Simion: Dacă rezistă sau nu, pentru că trebuie să înțelegem cu toții, acest salariu minim brut mai presupune și anumite costuri aferente.
Companiile mici și mijlocii simt o presiune teribilă acum. Lor le-ar fi mult mai ușor dacă statul ar investi banii aceia din PNRR, dacă ar crea acel efect multiplicator în economie, de atragere de investiții, pentru că orice investiție mare se face cu ajutorul unor companii mici și mijlocii, au nevoie de ei.
La ora actuală, asta este consecința nefericită, faptul că nu se cheltuie acești bani, pentru că nu au fost încă atrași la nivelul la care ar fi putut să fie, nu se reflectă în mod corespunzător și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii și creșterea salariului minim brut poate să prezinte o provocare pentru ei.
Eu am, însă, încredere că cele mai multe dintre astfel de companii vor ști cum să gestioneze problema.
Europa Liberă: Investițiile în PNRR garantează creșterea economică?
Ionuț Simion: La ora actuală, după părerea mea, noi ne-am împrumutat semnificativ, adică am crescut gradul de îndatorare de la 36% la peste 52%. Dacă n-ar fi fost banii din PNRR nu ne-ar fi fost bine, ca să spun așa.
Dar atragerea surselor din PNRR, am luat câteva miliarde până acum, reprezintă o infuzie de capital foarte utilă și foarte necesară pentru a ține motorul economic în mișcare și asta vedem și în creșterea economică din România.
Europa Liberă: Vă așteptați la posibile concedieri în perioada următoare în România? Oameni care nu o să reușească să-și țină business-urile pe linia de plutire și vor da afară angajați?
Ionuț Simion: Eu tind să cred că nu. În primul rând, România are o problemă cu forța de muncă. Noi nu putem să asigurăm creșterea economică necesară, pentru că nu avem forța de muncă de care avem nevoie.
Am făcut un studiu în 2019 în PricewaterhouseCoopers, în care arătam că România, atunci, pentru a asigura o creștere de 3,5% pe an, pe o perioadă de 5-7 ani, avea nevoie în perioada aceea de un milion de lucrători în plus, România având 5,1, acum are în jur de 5,3 milioane de lucrători, în condițiile în care noi vorbim de o migrație de forță de muncă în medie între 100 și 300.000 de cetățeni pe an.
De unde să iei acești muncitori? Uitați-vă că am început să ne ducem în afară, să aducem din Asia muncitori din ce în ce mai mulți, pentru că nu are cine să acopere golurile din economie.
Deci, dacă vor exista concedieri, probabil că ele vor exista într-un context economic nefavorabil, pentru că sunt unele companii care nu vor face față, să zic așa, contextului presiunilor economice.
Eu cred, văzând ce se întâmplă pe piață, că nu va fi greu să își găsească un nou loc de muncă. Problema va fi acel raport dintre cerere și ofertă, adică cât poate să plătească o companie vizavi de ce așteptări are un angajat și din punctul acesta de vedere aici diferă de la o companie la alta.
93% dintre membrii AmCham spun că situația pieței forței de muncă din România este tensionată. Au ales cuvântul ‘tensionat’. Puteau să aleagă ‘relaxat’, ‘normal’ și au ales ‘tensionat’.
De regulă, companiile multinaționale sau companiile românești care deja au un nivel de maturitate ridicat rezistă mult mai bine acestor șocuri, în acest context economic dificil, cu inflație.
Acesta este și motivul pentru care România are nevoie de transformare digitală. Noi nu mai avem oameni, trebuie înțeles acest lucru. Nu este doar un moft, nu este ‘hai să fim în ton cu moda’.
Pentru noi, transformarea digitală și adoptarea tehnologiilor moderne care să îmbunătățească și să eficientizeze procesele de lucru din cadrul companiilor sunt menite în primul rând să acopere golurile lăsate de lipsa de forță de muncă.
93% dintre membrii AmCham spun că situația pieței forței de muncă din România este tensionată. Au ales cuvântul ‘tensionat’. Puteau să aleagă ‘relaxat’, ‘normal’ și au ales ‘tensionat’.
Europa Liberă: Și, dacă am face asta, am reuși să umplem golurile din piața muncii?
Ionuț Simion: Da, am umple acele nevoi și nevoia de creștere economică. Ca PNRR să fie un program de succes, are nevoie de oameni de calitate, în primul rând, la nivelul administrației centrale. De unde să iei acești oameni? Nu poți să-i găsești peste noapte.
Europa Liberă: Spunea guvernatorul Mugur Isărescu că drumurile României nu prea arată a recesiune, a sărăcie, nu vede recesiunea. Suntem orbiți de luminile farurilor și consumul e mai mare decât investițiile. Ce credeți?
Ionuț Simion: În primul rând, politica de creștere economică a României din ultima decadă a fost bazată pe creșterea consumului. Este o abordare, dar nu este una sănătoasă pe termen mediu și lung.
Mai devreme sau mai târziu vom vedea trenul de la capătul tunelului care va veni cu o viteză destul de mare. Spun asta pentru că asistăm în ultimele zile la o discuție foarte amplă, despre ce se întâmplă cu economia României.
În agricultură, noi suntem exportatori net de produse agricole, de cereale, nu de produse finite, care să rezulte din agricultură. Noi încărcăm vagoanele cu grâu, cu porumb, cu orz, cu soia și le exportăm și importăm, în schimb, carne, brânză, produse făcute pe bază de ouă.
Deci, noi am ajuns să cumpărăm produse de panificație din Ungaria. Am ajuns să cumpărăm mere din Polonia, să cumpărăm carne de te miri unde.
Poate aici ar trebui să intervină statul român, să creeze facilitățile, infrastructura necesară care să permită unor investitori români, în special, companii românești, să investească în dezvoltarea capacităților de producție, care să transforme materia primă în produse finite. Există cerere foarte mare în România, nu vorbesc de export.
Europa Liberă: Nimeni nu ia credit în România cu pistolul la tâmplă, mai spune guvernatorul. Dobânzile nu pot să scadă până nu scade inflația și este o opțiune dacă iei un credit, îți asumi riscuri. Este sau nu o declarație cinică? Este sau nu realitate?
Ionuț Simion: Nu pot să fac o afirmație raportat la domnul Isărescu, dacă face o declarație cinică sau nu. Dânsul este recunoscut pentru declarațiile pragmatice pe care le face.
Totuși, singura remarcă pe care aș face-o este că sunt perfect de acord că nimeni nu ia împrumuturi cu pistolul la tâmplă, numai că acest grad de educație financiară al populației României este unul foarte mic.
Din păcate, sunt oameni care iau decizii de a se împrumuta, fac credit personal cu buletinul, fără să înțeleagă dinamica economică a lucrurilor, fără să vadă că aceste costuri de finanțare îi pot aduce în pragul falimentului personal, adică să nu mai poată fi în măsură să își plătească datoriile, pentru că nu înțeleg, pentru că nu știu.
Publicarea raportului BNR eu zic că are niște informații destul de utile și destul de importante vizavi de situația economică a României și contextul în care operăm, la ce să ne așteptăm. Eu mă îndoiesc că, la Vaslui, cetățeanul de rând înțelege și știe cum să aplice aceste mesaje primite de la nivel central.
Europa Liberă: Pe o scală de la 1 la 10, în ce măsură mediul de afaceri este susținut de politicile guvernamentale, de măsurile luate de Guvern?
Ionuț Simion: N-aș vrea să fiu nedrept, pentru că sunt discuții care se poartă la nivelul asociației al cărei președinte sunt, Camera de Comerț Americană, am găsit deschidere în dialogul cu prim-ministrul, în dialogul cu guvernatorul Băncii Naționale, în dialogul cu alte instituții publice ale statului.
Dar, nu întotdeauna mesajele noastre sunt ascultate. Nu întotdeauna propunerile noastre sunt luate în calcul. Am vorbit foarte mult despre ce se întâmplă în energie și am venit cu niște propuneri concrete cu privire la gestionarea mai bună a situației de acolo.
Din motive de platformă, de program de guvernare, din motive de populism, din motive de constrângeri de altă natură, astfel de măsuri nu au fost luate în calcul.
Nu pot să spun că Guvernul ascultă și ia întotdeauna act de ce i se transmite din partea mediului de afaceri. Dar, nici nu pot să spun că n-a ascultat. Acum, legat de măsurile care au fost adoptate, în care mediul de afaceri a venit cu o serie de propuneri, a existat deschidere, au fost făcute corecții. Sunt altele la care au zis: ‘acesta este punctul nostru de vedere, mergem mai departe’.
Europa Liberă: E un război aproape de România. Pentru mediul de afaceri situația cred că este mai mult decât incertă. Ce transmite AmCham Guvernului? La ce să fie atent Guvernul în perioada următoare, pentru a nu spori neîncrederea în economia României în rândul mediului de afaceri?
Ionuț Simion: Noi spunem, în primul rând, să creeze infrastructura necesară atragerii investițiilor care se relochează și nu vorbim doar de Ucraina, Rusia, vorbim și de Asia vorbim și Middle East.
România trebuie să fie o țară prietenoasă pentru investitori și Guvernul României trebuie să îmbunătățească legăturile dintre administrația centrală și administrația locală.
Vorbim de culoare politică, iar administrația locală nu este întotdeauna în linie cu culoarea politică a Guvernului, cred că trebuie ca o parte din aceste disensiuni să fie lăsate la o parte pentru beneficiul zonei respective, a populației din acea zonă.
Al doilea lucru, România trebuie să știe să-și promoveze mai bine atuurile pe care le are, calitatea infrastructurii digitale, capacitatea și siguranța cibernetică a investițiilor făcute în România, abilitatea de a avea forță de muncă bine educată.
Trebuie să se așeze la masă și să spună ‘uite, asta ne dorim de la educație în următorii 20 de ani’ și să aibă răbdare. Nu să schimbi legea mereu, s-a schimbat Guvernul, a venit, a mai făcut o modificare.
Românii sunt foarte bine apreciați pentru că vorbesc multe limbi străine și vorbesc de calitate. Adică, raportat la India, România întotdeauna este aleasă, chiar dacă este mai scumpă decât India, pentru că angajații români vorbesc limbile străine de o calitate foarte mare, vorbesc în multe alte limbi.
Deci, trebuie stimulat acest lucru. Toate aceste dezbateri pe Legea Educației trebuie la un moment dat să se oprească. Trebuie să tragem o linie, trebuie să fie un proiect de țară. Educația pentru români, pentru România, trebuie să fie un proiect de țară, nu un proiect al unui partid sau al altui partid.
Trebuie să se așeze la masă și să spună ‘uite, asta ne dorim în următorii 20 de ani’ și să aibă răbdare. Nu s-o schimbi mereu, s-a schimbat Guvernul, a venit, a mai făcut o modificare.
Și, nu în ultimul rând, statul român trebuie să dea dovadă de determinare, de voință politică în a realiza reforma administrației publice, prin digitalizarea serviciilor sale. Avem capacitatea intelectuală, avem industria potrivită.
Industria de IT din România beneficiază de niște condiții excepționale în ceea ce privește tratamentul fiscal al veniturilor obținute, iar companiile românești în domeniul IT au deschis ochii și sunt foarte bine apreciate la nivel internațional.
Și atunci trebuie să ne folosim de aceste companii, să le încurajăm să vină cu idei, cu soluții, care să ducă la transformarea digitală a sectorului public.
Dacă România ar face toate aceste lucruri în mod coerent, în mod constant, chiar dacă facem greșeli, eu vă asigur că, în 3-4 ani de zile, România se va încadra pe o curbă ascendentă în ceea ce privește atât imaginea țării, cât mai ales capacitatea de a fi o piață atractivă pentru investitorii străini.
