Pe lângă verile toride, România va avea mai multe zile calde. „E posibil să dobărâm recordul de anul trecut”, spune Bogdan Antonescu, profesor la Universitatea din București.
Viața în zonele urbane, pe fondul zilelor călduroase, va fi greu de suportat, spune acesta.
„Dar asta nu înseamnă că în sezonul rece nu o să avem în continuare ninsori intense sau că n-o să avem în continuare viscol. Probabil că ele vor avea o frecvență mai scăzută și, când o să apară, o să aibă o intensitate mai mare decât vedem noi în prezent”.
1. Europa Liberă: La ce să ne așteptăm vara aceasta din punct de vedere al vremii?
Bogdan Antonescu: Probabil că și vara asta o să se încadreze în același trend ca anul trecut. În 2022 a fost cea mai caldă vară, nu numai în România, dar și în alte țări europene. Este clar că suntem pe un trend crescător.
Vom avea în continuare temperaturi din ce în ce mai mari în timpul verii, dar cea mai importantă consecință este că vom avea valuri de căldură.
Știm foarte clar că, peste tot pe Glob, valurile de căldură sunt mult mai intense și cu durată de viață mai mare. E posibil să doborâm recordul de anul trecut. Asta pentru că apare acuma în Oceanul Pacific fenomenul La Nina/El Niño care influențează cumva și temperatura la nivel global. Acesta este un fenomen de conexiune, de teleconexiune. Și e posibil să avem iarăși valori record de temperatură.
2. Europa Liberă: Nici iarna care a trecut nu a fost cu temperaturi scăzute. Să ne așteptăm de acum la alte anotimpuri față de cele cunoscute? Cel puțin în clima temperată în care trăim noi.
Bogdan Aurescu: În ceea ce privește schimbarea anotimpurilor, să ne așteptăm ca sezonul cald sau perioada aceasta de vară să fie mai extinsă. Deci, față de ce știm acum, da, o să avem mai multe zile cu condiții de vară.
Sezonul rece o să fie mai scurt, o să rămână anotimpurile astea de tranziție, de la primăvară la vară și apoi de la toamnă la iarnă. Doar vor fi mai multe zile calde, mai puține zile reci. Dar asta nu înseamnă că în sezonul rece nu o să avem în continuare ninsori intense sau că n-o să avem în continuare viscol.
Probabil că ele vor avea o frecvență mai scăzută și când o să apară o să aibă o intensitate mai mare decât vedem noi în prezent.
Valurile de căldură de care vorbeam mai sus o să fie mai multe și vor afecta turismul, în sensul că o să avem turiști care merg în orașe care devin insule de căldură și o să fie destul de greu să vizitez un oraș din zona mediterană în timpul verii.
3. Europa Liberă: Ce le spuneți celor care susțin că nu există schimbare climatică. Chiar zilele trecute, când era frig în România, mulți din mediul online se întrebau „unde e schimbarea climatică”?
Bogdan Antonescu: Schimbările climatice țin de variabilitatea naturală pe de o parte. Trebuie să ne gândim întotdeauna că peste schimbările climatice, deci peste creșterea temperaturii medii globale și efectele acestei creșteri, avem și variabilitate naturală.
Asta nu înseamnă că dacă avem un episod cu temperaturi scăzute sau perioadă cu temperaturi scăzute nu resimțim efectul schimbările climatice. Ci, dimpotrivă, genul acesta de fenomene, presupunem extreme - apare o perioadă cu temperaturi foarte ridicate urmată de o perioadă cu temperaturi foarte scăzute - ține cumva și de schimbările climei. Efectul e direct. Deci nu se exclud.
Dacă crește temperatura medie globală nu înseamnă că n-o să mai avem ninsoare.
4.Europa Liberă: Ultimul raport privind clima realizat de ONU și programul Copernicus arată că Europa s-a încălzit cu 2,3 grade Celsius în 2022 faţă de nivelul din perioada preindustrială (1850-1900), adică într-un ritm de două ori mai rapid decât media mondială începând din anii '80. Ce înseamnă asta pentru oameni?
Bogdan Antonescu: Este o creștere destul de mare pentru valorile medii ale temperaturii. Ne gândim doar la Europa, pentru că distribuția aceasta de creștere a temperaturii față de perioadele de referință nu este peste tot la fel.
Europa e destul de mult. Însă, trebuie să știm că nici în Europa încălzirea nu este peste peste tot la fel. De exemplu, pentru 2022, cele mai mari valori au fost în Peninsula Iberică și în Franța. Am avut și noi, aici, o încălzire undeva între 0,5 și 2 grade.
Dar cel mai mare impact este în regiunile nordice, în zonele de gheață, care la rândul lor au un impact foarte mare, de exemplu, asupra creșterii apelor oceanelor.
5. Europa Liberă: Spuneați că sunt regiuni de încălzire. Unde sunt aceste regiuni?
Bogdan Antonescu: Aceste insule de căldură sunt specifice zonelor urbane, pentru că acolo lucrurile sunt puțin mai complicate. Adică peste ceea ce înseamnă încălzire globală se adaugă și faptul că orașul conține betoane, aerisirea se face mai greu și atunci apar și genul ăsta de insule de căldură.
6. Europa Liberă: Sunt raporte care arată că prima vară în care ar avea loc topirea efectivă a tuturor ghețarilor din Arctica ar putea avea loc încă din anii 2030, cu aproximativ un deceniu mai devreme decât au prezis cercetătorii anterior. Putem opri în vreun fel acest lucru? La ce să ne așteptăm?
Bogdan Antonescu: Este vorba despre ghețarii continentali, de ghețarii din Alpi de exemplu, care și anul trecut au fost foarte afectați. În Groenlanda, topirea nu este așa de accelerată, acolo este încă destulă gheață.
Dar ghețarii din Alpi sunt pe care le dispariție din cauza încălzirii globale. Anul trecut, de exemplu, a fost un nou record în ceea ce privește pierderea masei de gheață din acești ghețari, un record din ultimii 20 de ani.
7. Europa Liberă: Dar cum influențează topirea ghețarilor aceste regiuni sau insule de căldură?
Bogdan Antonescu: Ghețarii reprezintă o rezervă de apă în principal pentru regiunile respective și atunci când se topesc se pierde această rezervă de apă. Ea era înmagazinată în timpul iernii, apoi când venea primăvara rezerva de zăpadă se transforma în apă și atunci cumva contribuia la rezerva de apă din din sol. Acum se pierde rezerva asta.
Cu ghețarii topiți în Alpi lucrurile sunt un pic ciudate pentru că ei au fost afectați de ceea ce se întâmplă în Sahara. Știm că există transport al prafului saharian dinspre Africa către Europa, către Alpi în special. Și acolo praful se depune la suprafață și atunci radiația solară este mult mai eficient absorbită și atunci scade temperatura în zona respectivă.
Planul saharian este important și pentru ce se întâmplă acuma. De exemplu, acum avem un val de căldură marină în regiunea Marii Britanii. Dacă ar fi existat transport de praf dinspre Sahara, temperatura de la suprafața mării ar fi fost mai redusă, pentru că praful acesta odată în suspensie în aer începe să reflecte radiația solară și atunci scade temperatura puțin în zona respectivă.
8. Europa Liberă: Faptul că acest praf saharian nu mai este transportat de curenți este un lucru natural sau e o consecință a schimbării climatice?
Bogdan Antonescu: E greu de speculat dacă e consecința schimbărilor climatice. Dar ce s-a întâmplat la nivel local în ultima perioadă a fost că am avut un transport de praf saharian, dar a fost mai puțin intens, și nu ajunge la altitudini mari, în cazul acesta este peste nodul Oceanului Atlantic. Deci este o chestie care ține de o variabilitate naturală, ce se întâmplă în mod natural în atmosferă și nu de schimbările climatice.
9. Europa Liberă: Teoretic, România are o strategie privind adaptarea la schimbările climatice. Ce putem face noi ca indivizi, dar și autoritățile pentru a combate efectele schimbărilor climatice?
Bogdan Antonescu: Fiecare dintre noi poate să facă tot felul de acțiuni în viața de zi cu zi, de la reciclare la utilizare de automobile electrice, la mers cu bicicleta, la plantat de copaci.
Problema cea mai mare este că schimbările climatice ținmai mult de politic decât de viața de zi cu zi, pentru că degeaba fac câțiva indivizi lucrul ăsta, dacă lucrurile nu sunt organizate la scară mare.
Dacă nu acționăm ca să reducem balanța schimbărilor climatice. Ar trebui să acționăm direct la cauză, și anume la reducerea concentrației gazelor cu efect de seră din atmosferă. Acolo este problema principală. Dar pentru asta trebuie acțiuni care țin de clasa politică.
Problema schimbărilor climatice este rezolvată în comunitatea științifică, dar cum să reducem impactul schimbărilor climatice ține mai mult de clasa politică.
„Părerea mea e că politicienii nu înțeleg partea aceasta de schimbări climatice”
Noi trebuie să avem o strategie, pentru că există o strategie la nivel european de migrare către utilizarea de energie regenerabilă.
Și asta spune și ultimul raport despre care am vorbit mai devreme: pe fondul acesta de temperaturi ridicate, topirea ghețarilor, schimbări în precipitații, secetă, valul de căldură, Uniunea Europeană începe să folosească din ce în ce mai mult energie regenerabilă și atunci e clar că putem să ducem din concentrația asta de carbon din atmosferă.
Noi avem resurse în România pentru partea aceasta de eolian, pentru energie solară. Deci lucrurile astea există și este cel mai simplu mod de a le implementa astfel încât cumva să contribuim la reducerea efectelor gazelor cu efect de seră.
Din câte știu eu, au fost experți și climatologi de la Administrația Națională de Meteorologie, de la universități din România, care a lucrat la această strategie.
Nu știu cât știu sau înțeleg politicienii partea aceasta de schimbări climatice. Sincer, părerea mea este că nu înțeleg cu adevărat ce să se întâmplă și că pare că este cumva o problemă minoră.
E adevărat, având în vedere toată situația cu pandemia, după care a urmat războiul din Ucraina, partea aceasta de schimbări climatice nu a mai foat luată în discuție. E și de înțeles într-un fel, că e o situație destul de complicată la nivel european și nu e chiar așa simplu. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne gândim la schimbările astea climatice.
10. Războiul din Ucraina poate duce și el în timp la schimbări climatice? Am văzut săptămânile trebuie la ce ecocid a dus prăbușirea barajului de la Kahovka.
Nu e domeniul meu, dar e clar că prăbușirea barajului va avea consecințele cele mai mari asupra ecosistemelor.
În privința războiului, dacă poate să schimbe ceva legat schimbările climatice, răspunsul este nu, pentru la scala schimbărilor climatice este un eveniment pe scară foarte mică, adică avem deja un an și ceva. Trebuie să fie un eveniment care să fie pe o perioadă mai lungă cât să influențeze. Ceea ce poate influența este ce se întâmplă la nivel regional.
De exemplu, dacă ai explozii care generează incendii, atunci schimbi calitatea aerului, schimbi concentrația de aerosol din zona respectivă și atunci cumva poți să influențezi pe termen scurt ce se întâmplă cu clima în regiunea respectivă.
Dar la influența la scară mare a ce se întâmplă în Ucraina pentru Europa din punct de vedere al crimei nu există o influență clară. Ar trebui să avem incendii care să fie susținute mult timp și atunci să complice cumva lucrurile.
