„Eu cred că nu doar Zelenski, dar și ucrainenii au avut un comportament care merită tot respectul”, spune președintele interimar al României, Ilie Bolojan. „Ei, rezistând acolo, au ținut departe de noi pericolul pe care l-am putea avea, în condițiile în care ambițiile de tip neoimperial ale Rusiei s-ar menține în anii următori”, a declarat Bolojan într-un interviu acordat luni seară televiziunii Digi24.
Ilie Bolojan spune că gestul președintelui american Donald Trump, care l-a numit „dictator” pe Volodimir Zelenski este unul care „trebuia evitat”.
„Acest calificativ se poate referi la o persoană care se menține într-o funcție fără să respecte procedurile democratice. În cazul Ucrainei era foarte greu de presupus că poți să faci alegeri într-o perioadă de război, deci nu ar funcționa această chestiune”, spune Ilie Bolojan.
Dimpotrivă, el crede că „nu doar Zelenski, dar și ucrainenii au avut un comportament care merită tot respectul, pentru că nu este ușor să reziști în condiții foarte dificile unui atac și nu este ușor să îți îmbărbătezi poporul în astfel de situații”.
Întrebat dacă era necesar ca președintele Zelenski să îi ceară scuze lui Trump, în urma întâlnirii extrem de tensionate din Biroul Oval de la Casa Albă, Bolojan a spus că „orice formulă prin care se ajunge la o primă înțelegere, care asigură Ucrainei capacitatea de a se apăra în continuare și le oferă garanții care să nu facă ca doar armistițiul să fie o pauză și să se reia ostilitățile cu și mai mare forță, cred că este un lucru bun”.
„Aici nu ai soluții perfecte”, a completat președintele interimar.
„Important este să se ajungă la o soluție care să mulțumească cât de cât părțile implicate”, a spus Bolojan.
El a spus că cea mai bună formulă de apărare pentru Europa este „această formulă în care NATO e în continuare axa pentru apărare, dar cu o preluare mai mare de costuri”.
„Europa, pentru a-și asigura apărarea, nu se poate descurca fără SUA, pentru că a fost un construct care a funcționat timp de 80 de ani, a funcționat foarte bine. Toate datele arată că această stare de fapt nu poate fi înlocuită de pe o zi pe altă. În această perioadă, datorită pivotării în relațiile cu Rusia și pe zona asiatică, discuțiile au fost pe două componente. Una e ca actualul sistem de protecție al NATO să rămână în continuare funcțional”, a spus Bolojan.
„Din punctul meu de vedere, cea mai bună soluție e această formulă în care NATO e în continuare axa pentru apărare, dar cu o preluare mai mare de costuri”, a adăugat el.
Bolojan a mai spus că o a doua strategie e ca SUA să își reducă în Europa zona de protecție și atunci statele UE „trebuie să își preia aspectele de apărare”.
„Avem o chestiune de comunicare care face parte dintr-un stil de politică. În termeni reali, atât consiliile europene din perioada următoare, cât și negocierile UE cu NATO, vor face probabil ca la Consiliul NATO la Haga să vedem niște decizii despre modul de partajare în care Europa va fi apărată. Eu cred că România a făcut bine ceea ce a făcut până acum”, a afirmat Ilie Bolojan.
Bolojan a fost întrebat luni seară și despre decizia României de a nu trimite trupe în Ucraina în cazul în care europenii vor ajunge la acest scenariu și a amintit că „a fost poziția majorității partidelor politice” că România „pe cât posibil, trebuie să evite orice fel de situații sau de provocări care să ne atragă într-un conflict sau în altul”.
Zelenski i-ar fi cerut scuze lui Trump
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis scuze scrise lui Donald Trump pentru disputa din Biroul Oval de luna trecută, susține reprezentantul special al administrației SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, scrie Times.
„Zelenski a trimis o scrisoare președintelui. Și-a prezentat scuze pentru tot acel incident care s-a petrecut în Biroul Oval. Cred că a fost un pas important și au existat multe discuții între echipele noastre și ucraineni și europeni care sunt relevanți și pentru această discuție.”
Zelenski a fost acuzat că este nerecunoscător și că se „joacă” cu soarta celui de al treilea război mondial.
Apropiații lui Trump au declarat în repetate rânduri că sunt necesare scuze din partea președintelui ucrainean pentru ca acesta să fie reprimit la discuții de liderul de la Casa Albă pentru semnarea unui acord privind mineralele care ar deschide calea pentru discuții despre pacea în Ucraina.
Trump a început negocieri cu Rusia fără a implica Ucraina sau Europa și l-a criticat în mod repetat pe liderul ucrainean pentru că nu acceptă o încetare necondiționată a focului.
Mike Waltz, consilierul lui Trump pentru securitate națională, a declarat că SUA au nevoie de „un lider la Kiev „care să poată să trateze cu noi, să poată să trateze cu rușii la un moment dat și să pună capăt acestui război”.
Conflictul din Biroul Oval, din 28 februarie, a început după ce Volodimir Zelenski i-a cerut lui Trump să-l declare pe Vladimir Putin, președintele țării care a invadat Ucraina, criminal, spunând despre el că este un terorist și i-a prezentat imagini cu atrocitățile comise de Rusia în Ucraina.
