Documente istorice și dovezi ale abuzurilor sistematice suferite de copiii instituționalizați în această unitate, totalizând peste 16.000 de file în format electronic, au fost predate joi procurorilor de cercetătorii IICMER.
În loc să le ofere îngrijire copiilor, căminele-spital au fost „locuri de suferință, neglijență și abuz, în care drepturile fundamentale ale minorilor erau sistematic încălcate”, spune institutul într-un comunicat remis presei joi.
„Este de datoria noastră să ne asigurăm că adevărul despre aceste abuzuri este dezvăluit și că victimelor li se va face dreptate,” a declarat Daniel Șandru, președintele institutului. El spune că documentele oferite procurorului de caz reprezintă „o bază solidă pentru investigarea și tragerea la răspundere a celor implicați în aceste crime.”
Ancheta se concentrează pe identificarea persoanelor responsabile de tratamentele inumane și pe elucidarea circumstanțelor care au permis ca asemenea abuzuri să se întâmple, arată IICCMER.
IICCMER a depus, la finalul anului 2023, un denunţ la Parchetul General privind tratamentele inumane și degradante aplicate minorilor internați în Căminul-spital nr. 4 Plătărești, care au dus la moartea a 436 de copii, adică jumătate dintre cei internaţi. Și celor care au supraviețuit le-au fost provocate „suferințe inimaginabile”, spun cercetătorii.
Pe 25 iunie 2018, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a înaintat un denunţ la Parchetul General cu privire la săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase aplicate în timpul regimului comunist copiilor aflați în Spitalul pentru copii neuropsihici cronici Siret.
Denunţul făcea referire la perioada 1 ianuarie 1980 – 22 decembrie 1989, în care au murit 340 de minori.
Pe 13 martie 2023, un procuror de la Parchetul General a emis o ordonanţă de clasare în acest caz, iar pe 7 aprilie 2023, IICCMER a depus o plângere împotriva acestui document, pe care îl considera nelegal şi netemeinic, la procurorul ierarhic superior.
Plângerea cercetătorilor a fost respinsă pe motiv că IICCMER nu ar avea un «interes legitim» pentru a formula o asemenea cerere, nefiind o veritabilă victimă implicată în dosar, ci un simplu denunțător. Cercetătorii au făcut o nouă plângere aflată pe rolul Curții de Apel București.
Procurorii spun că nu au găsit suficiente probe care să demonstreze că minorii au fost supuși la tratamente inumane, lăsați fără hrană și asistență medicală sau abuzați fizic și emoțional.
Procurorii spun în ordonanța de clasare că au închis dosarul din cuza zecilor de declarații ale unor părinți care nu și-au vizitat niciodată copiii sau a celor care trebuiau să îi îngrijească.
Cu un an înainte, IICCMER formulase un alt denunţ cu privire tratamente neomenoase aplicate în timpul regimului comunist copiilor aflați în Căminele spital din Cighid, Păstrăveni și Sighetu Marmației.
În perioada 1966-1991, arată documentele strânse de istoricii-anchetatori și trimise către Parchet în 2017,
- 394 de copii au murit în spitalul-cămin de la Păstrăveni, județul Neamț;
- 138 de copii au murit în spitalul-cămin Cighid, județul Bihor;
- 239 de copii au murit în spitalul-cămin Sighet, județul Maramureș.
Toți copiii erau internați ca nerecuperabili, iar statul ar fi trebuit să le asigure condiții în vederea recuperării pentru încadrarea în munca socialistă.
Despre toate aceste cămine-spital și despre felul în care copiii abandonați, născuți cu deficiențe sau bolnavi ajungeau în căminele-spital, 27 la număr, din vremurile comuniste, Europa Liberă a publicat o serie de articole.
Imaginile cu condițiile în care erau ținuți copiii au înconjurat mapamondul imediat după Revoluția din decembrie 1989: subnutriți, hrăniți cu un terci din amestec de formulă de lapte și făină de cereale, legați de paturi, spălați furtunul cu apă rece și fără medicamente.
Pe 17 mai 2024, un judecător din cadrul acestei instanțe a decis admisibilitatea sesizării IICCMER cu excepția de neconstituționalitate invocată în cauză, dosarul urmând să ajungă pe rolul Curții Constituționale pentru soluționare.
