Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins recursul lui Călin Georgescu. Decizia este definitivă.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale atacase o decizie a Curții de Apel București pronunțată la finele lunii decembrie 2024, prin care judecătorii au respins solicitarea lui Georgescu de anulare a celor trei decizii ale Biroului Electorale Central – adoptate după ce Curtea Constituțională a României a hotărât anularea alegerilor prezidenţiale.
Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024 ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei CCR.
Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale.
Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.
Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.
După audierile de joi de la ICCJ, fostul candidat la alegerile prezidențiale a susținut că decizia CCR de anulare a alegerilor a fost luată fără probe.
„În momentul în care judeci drepturile omului, este ca şi cum ai încălca orice fel de creaţie. Şi cred că aceasta este ideea. Ceea ce se întâmplă astăzi este o acţiune împotriva şi o luptă împotriva lui Dumnezeu. Este o luptă împotriva dreptului poporului român şi împotriva, în mod special, a celui mai important drept elementar la libertate şi anume votul liber. Deci, practic, noi judecăm că am votat liber. Asta este esenţa”, a declarat Călin Georgescu.
Anterior, Călin Georgescu a declarat că a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale.
Potrivit documentului, consultat de G4Media, Călin Georgescu cere CEDO să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidenţialelor în care s-au calificat el şi Elena Lasconi.
Georgescu solicită ca CEDO să judece cauza în regim de urgenţă. Acesta cere: suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a alegerilor, până la soluţionarea cauzei şi obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur, şi să organizeze turul doi al alegerilor prezidenţiale între el şi Lasconi.
O altă solicitare vizează obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale şi democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.
Georgescu cere ca alegerile prezidențiale să fi reluate integral în prima parte a acestui an, după ce, cu două zile înainte de turul al doilea, pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat scrutinul desfășurat la finele anului trecut, în care au intrat politicianul pro-rus Călin Georgescu și candidata USR, Elena Lasconi.
În baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la serviciile de informații românești, judecătorii CCR au invocat neregularități semnificative care au afectat integritatea procesului electoral și au manipulat voturile prin intermediul rețelelor sociale.
„Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, se arată în motivarea deciziei.
De asemenea, au fost înregistrate multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, a mai spus CCR. Acestea au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.
Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că „au fost utilizate netransparent și încălcată legislația electorală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale și au fost folosite surse nedeclarate de finanțare a campaniei electorale, inclusiv online”.
Anterior, mai multe documente desecretizate ale SRI, SIE, MAI şi STS au arătat că unul dintre candidați ar fi beneficiat de sprijinul unor actori statali și nestatali pentru a câștiga primul tur al alegerilor.
Rapoartele l-au indicat pe Călin Georgescu, care a declarat că nu a cheltuit niciun leu în campania sa, și că în realitate acesta ar fi beneficiat de cel puțin un milion de euro prin donații pe TikTok.
Serviciile de informații au mai spus că Georgescu a câștigat extrem de rapid în popularitate pe această platformă, cu circa două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor de pe 24 noiembrie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
