Chiar dacă este la conducerea unui liceu unde media de intrare este constant peste 9,50, profesorul de matematică spune că școlile de elită privesc cu îngrijorare problemele pe care sistemul de învățământ le dezvăluie an de an: o rată ridicată a analfabetismului funcțional, discrepanță mare între rezultatele din urban și rural și mai ales criza continuă de meseriași, care să poată fi integrați de pe băncile școlii în muncă.
Ultima medie de intrare în cele trei clase ale Colegiului „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca - două de Mate-Info și una de Științele Naturii - a fost în acest an de 9,63, cel mai ridicat nivel din județ și unul din cele mai ridicate din țară.
Media de promovabilitate la BAC 2022 a elevilor de aici a fost 9,34, iar la Evaluarea Națională 9.09.
De altfel, județul Cluj a fost și anul acesta lider la promovabilitatea la ambele examene naționale.
„Racoviță” rămâne cel mai prestigios liceu din Cluj și în Topul celor din Transilvania și din țară, chiar dacă în ultimii ani este într-o concurență la „baionetă” cu liceul „Avram Iancu”, din oraș. (La Evaluarea Națională Topul în județ a fost condus anul acesta de o școală gimnazială, „Ioan Bob”).
Diferența între acestea e mereu de ordinul sutimilor. Spre exemplu „Racoviță” a avut ultima medie de intrare la Mate-Info mai mică decât Liceul „Avram Iancu” (9,70 față de 9,72, locul 15 pe specializare la nivel național, față de locul 11), dar mai ridicată în schimb la Științele Naturii (9,63 față de 9,58). Ambele specializări, în cazul ambelor licee sunt în primele 50 de specializări din țară.
Mediile impresionante cu care intră elevii la liceele de top au însă o tot mai mare „marjă de eroare” de la an la an, consideră Gheorghe Lobonț, în interviul acordat Europei Libere.
Asta pentru că nivelul subiectelor, cel puțin la Matematică, a scăzut de la an la an, potrivit lui, ceea ce a făcut ca elevii cu 8 la clasă să fie „împinși” înspre note de 9 și 10 la Evaluarea Națională.
Din acest punct de vedere, organizarea de către liceele de tradiție a admiterii în regim propriu, propusă de noua Lege a Educației, poate duce la o selecție mai bună a candidaților, crede el.
Propunerea ar fi susținută și chiar inițiată de mai multe Colegii centenare (cu vechime de peste 100 de ani) din țară, reunite într-o Alianță, denumită ca atare.
Profesor de matematică încă din 1985, inclusiv în centrele de excelență care reunesc și olimpicii naționali și director timp de peste 20 de ani la două licee din Turda, Cluj, Gheorghe Lobonț spune că tendința multor tineri de a pleca la studii superioare în străinătate poate fi cu greu oprită.
Asta pentru că absolvenții cu pretenții găsesc oportunități de cercetare și profesionale (mult) superioare, posibilitatea unei ascensiuni mai rapide în carieră și nu în ultimul rând, joburi foarte bine plătite.
Principalele declarații ale lui Gheorghe Lobonț:
- Nivelul subiectelor la examenele naționale a scăzut. Admiterea organizată în regim propriu ne va permite să ne selectăm mai bine elevii;
- Trebuie încurajate și liceele care pregătesc absolvenți de elită, dar și școlile care pregătesc meseriași. Societatea are nevoie mare de ambele categorii;
- Absolventul de top îmi va proiecta tot, dar îmi e frică să îl las să îmi monteze un robinet;
- Tinerii de elită pleacă în străinătate pentru că pot avea o ascensiune mult mai rapidă în carieră. E nevoie de programe speciale pentru ei;
- Nu aș încheia contracte decât pe patru ani. Mai ales după gradele didactice, apare o delăsare, curbă descendentă;
- Tendința este de scădere a standardului educațional atins de viitorii profesori. Totul pleacă de la partea financiară;
- Sunt profesori care nu au ce căuta în sistem. Și dacă sunt în procent de 1%, riscă să „distrugă” copiii. Îi îndepărtează de materii, nu de ei.
1. Europa Liberă: Există această tendință a absolvenților de la liceele foarte bune de a pleca la studii în străinătate. Un director de liceu din București spunea că procentul ar ajunge și la 80%. Cum stau lucrurile la dumneavoastră în liceu?
Gheorghe Lobonț: Depinde de promoție. După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a scăzut numărul de candidați care se îndreptau spre universitățile din străinătate, pentru că mulți alegeau universitățile celebre din UK.
Acum se îndreaptă mult spre Olanda, Italia și Germania, la universități de top, mai puțin spre SUA, dar avem și acolo viitori studenți. Ceea ce este cel mai important e că reușesc astfel de lucruri și că „Racoviță” îi pregătește pentru o astfel de inserție în universitățile de top. Cu alte cuvinte, își permit să aleagă acest lucru și îl aleg și pentru că simt că se dezvoltă mai bine în drumul ales, spre țintele alese în universitățile din străinătate.
Numărul s-a redus puțin, mulți din cei care aleg să studieze Informatica rămân la Universitatea Babeș-Boyai și la Universitatea Tehnică, în Cluj, care îi pregătesc foarte bine. Și pleacă apoi pentru Master, Doctorat sau chiar Post-Doctorat în Vest.
De asemenea, având o clasă de științe, 60-70% merg spre Medicină și atunci e clar că se orientează spre UMF-ul din Cluj. Deci cam 30% aleg universitățile din străinătate, la nivel de facultate.
2. Europa Liberă: Mulți din cei care pleacă, fie la facultate, fie după absolvirea acesteia, rareori se mai întorc. Cum vă explicați?
Gheorghe Lobonț: Știți de ce? Pentru că le oferă alte oportunități de înaintare în carieră. Pe acest acest tip de copii pe care noi îi formăm, asta îi interesează, asta e primordial, așa se simt împliniți profesional. Sigur și material, dar știe toată lumea, specialiștii în IT au un salariu bun și în România, dar acolo e altă deschidere, alt univers de cunoaștere, în care pot să intre, să se dezvolte, sunt alte conexiuni.
La nivel național ar trebui stabilite politici de educație care să le ofere aceleași oportunități de înaintare în carieră acestor copii, după absolvirea cursurilor. Există (absolvenți de top, n.red.) nu numai la „Racoviță”, sau în Cluj ori în Ardeal, ci în toată țara. Și atunci, de ce nu ne pregătim viitorii cercetători, de ce nu le oferim o bază materială foarte bine pusă la punct?
Și s-ar întoarce, vă spun eu că s-ar întoarce... dar când ai probleme, că investim foarte puțin în cercetare, în dezvoltarea lor pentru înaintarea în carieră... „Dincolo” au alte oportunități și atunci foarte greu îi menții, gândiți-vă că e natural, stă în firea umană o alegere de acest gen, nu mi se pare nelalocul ei.
Pierdem ca națiune până la urmă, pentru că noi îi pregătim. Și capacitatea lor o folosesc alții. De aceea trebuie intervenit la nivel de politici educaționale, nu la nivel de liceu, sau de județ.
3. Europa Liberă: Dacă vorbim de politici educaționale, una din noutățile concrete aduse de noua Lege a Educației ar fi posibilitatea liceelor centenare cu rezultate bune să organizeze admitere în regim propriu. Cum vedeți această inițiativă?
Gheorghe Lobonț: Este foarte bine și trebuia de mult făcut acest lucru, pentru că trebuie să îi dai posibilitatea unei astfel de școli, care dovedește an de an rezultate foarte bune, să și aleagă totuși elevii, după propriile criterii.
Noi de exemplu, avem doar profil Real și atunci ne interesează copiii care au cele mai bune elemente de standard educațional în domeniul real, adică Matematică în primul rând, la nivel de clasa a VIII-a și științe.
An de an, o spun și ca profesor de Matematică, standardul educațional, subiectul la Matematică, a coborât. Și vă spun ce se întâmplă, puteți întreba și în alte locuri. Copiii care sunt de 8 și ceva la clasă, în Evaluare ajung între 9 și 10, îi împing (notele obținute n.red.) din spate; nu e relevant. Se pierde această această ordonare firească. Aici este o problemă.
4. Europa Liberă: Scăderea gradului de dificultate al subiectelor de la Examenele Naționale a fost influențată de pandemie sau exista această tendință de dinainte?
Gheorghe Lobonț: De dinainte. Este o tendință, a celor care fac subiecte, de a spune că acestea sunt de nivel mediu și noi studiem (la nivel, n.red.) mediu. Bun atunci, dați-ne nouă dreptul care nu vrem mediu, vrem mai mult decât mediu, să ni-i alegem noi.
Și atunci, la nivel de subiecte, dau exemple, Colegiul Național Iași, „Alexandru Papiu Ilarian” Târgu-Mureș, „Racoviță”, „Avram Iancu” Cluj, noi știm ce vrem. Pe de altă parte, dai un cuantum: câte locuri are școala cutare? 100. Din alea 100, 75% îi alegi așa și restul pe criteriile clasice, să lași și celorlalți posibilitatea.
E important, pentru că atunci și școala e focusată pe acel domeniu, copiii știu la ce se așteaptă, țintele educaționale la sfârșitul liceului se cunosc din start, adică e în favoarea dezvoltării societății, îi pregătești și mai bine (pe elevi, n.red.).
Umbli puțin și la planul de învățământ, lași mai mult la latitudinea școlii - repet, pe profile, alte licee pot urma aceleași proceduri pe filiera Umanistă, eu vorbesc de Real doar pentru că acesta e profilul la „Racoviță”.
Și trebuie să se înțeleagă, trebuie să pregătim și partea „cealaltă”, meseriașii, de care aminteați, partea de școală profesională.
5. Europa Liberă: Cât de problematică vi se pare situația?
Gheorghe Lobonț: Mie mi se pare anormal să nu ne gândim și la partea asta. Adică, din mine, Lobonț, nu mai scoți atlet de performanță, nu se mai poate, nu mă duce corpul, mintea, conștiința... Dar important e că tot pot face ceva util. Unde mă simt eu util? Poate sunt bun de pus gresie, parchet, sunt bun de sudor, electrician, nu există să nu se poată.
Și noi nu ne gândim la asta și ne trezim că nu avem rezultate la Bacalaureat. Dacă ne uităm pe date sunt și cu 2 sau cu 3 la liceu, ultimele medii. Nu e normal. Care profesor (îl poate ajuta pe elev să recupereze, n.red.), ce mai poți să faci, să concurezi cu cel care a intrat la liceele de top cu 9,80? Și constați apoi că de fapt elevul nu și-a luat BAC-ul.
Vă spun, iau profesori de la licee de top și îi duc acolo și să știți că nu ar putea cu mult „ridica” asta. Pot să greșesc.
Așadar, trebuie să îi găsești fiecărui elev ruta de dezvoltare. Adică din fiecare se poate obține ceva, școala trebuie să îl pregătească să dea maximum din ce i-a dat natura, fondul genetic...
6. Europa Liberă: Conducerea unui liceu de top poate face abstracție de situația liceelor tehnologice, a școlilor profesionale și să se concentreze doar pe target-urile elevilor săi foarte buni, sau ce se întâmplă în sistem îi afectează până la urmă pe toți?
Gheorghe Lobonț: Nu poți, pentru că viața nu înseamnă numai „Racoviță”. În momentul când ieși din „Racoviță” te izbești de realitățile sociale, în care ai nevoie și de zugrav, de sudor, etc. Bun, nu-i pregătește „Racoviță”, dar poate să îi pregătească altcineva... pare că nu îi mai pregătește nimeni.
Absolventul de „Racoviță” poate îmi proiectează tot, îmi trasează direcții și strategii în orice moment, dar nu aș avea curaj să îmi schimbe un robinet. Pentru că nu e pregătit pentru așa ceva. Dar cineva trebuie să o facă.
Și noi trebuie să ne gândim, cei care stabilim politicile de educație. Eu realizez că noi suntem dascăli privilegiați că lucrăm cu astfel de copii. Nu e ușor, pentru că îți impun un anumit standard, dar pe de altă parte, totuși, ai ce modela. Și devine mai ușor, pentru că ei vin cu un anumit standard educațional, pe care tu trebuie să îl menții și să îl ridici.
Or, când pleci de sub 5, e mult mai greu, pentru că trebuie să creezi ceea ce trebuia prelucrat cu 4-5 ani în urmă. La a 9-a nu știe tabla înmulțirii, lucruri care se predau în clasele primare.
7. Europa Liberă: Nu se face suficient pentru a corecta aceste probleme?
Gheorghe Lobonț: Eu nu înțeleg de ce nu se găsesc soluții și politici pentru astfel de situații. Și știți unde e problema? Că majoritatea aceea este.
Ne uităm câte licee au medii peste 9, în județul Cluj. Predomină partea Reală, prima specializare Umanistă este pe poziția 17. Asta înseamnă că tendința este ca societatea să se focuseze pe această direcție (pe domeniul Real).
Pentru că astfel de filiere Reale îi oferă posibilități copilului de adaptabilitate mai mare, pe piața muncii. Fără să vreau să jignesc pe cineva, de la Matematică- Informatică poți să devii avocat, dar de la Filologie greu devii programator.
Sau la Științele Naturii, de acolo mergi la Medicină, faci Fizică, Chimie, inclusiv la Politehnică poți merge, la Științe Economice, etc, la Drept fără probleme.
Numărul de ore de Română e tot de 3 și acolo. Pe când la Filologie s-a terminat cu Matematica.
8. Europa Liberă: Dacă veți ajunge să organizați admitere proprie, cum veți proceda?
Gheorghe Lobonț: Acum să vedem ce rămâne, dacă se va aproba, dacă va fi permis și cum se aplică. Noi am gândit deja lucrurile acestea. De exemplu, dacă sunt două licee în oraș care vor să organizeze admitere, mi se pare incorect să faci în aceeași zi. E un prim pas, pentru că un elev poate vrea să dea la amândouă, dar subiectele nu mai sunt comune, să zici că nu intră într-o parte și intră în cealaltă.
Trebuie să existe un interval în care liceele să poată organiza admitere. Stabilești care sunt liceele care îndeplinesc criteriile și stabilești datele.
E clar că am organiza probă la Matematică, dar poate am da și la Științele Naturii, că avem și acest profil. Dacă ne permit să dăm, vom da două probe, iar Româna rămâne pentru cei care au profile Umaniste. Sau care au Științe Sociale, unde nu cred că va organiza cineva probă din Matematică.
9: Europa Liberă: Legea Educației pregătește modificări și legate de statutul profesorului și atribuțiile școlii. Cum le vedeți?
Gheorghe Lobonț: Noi am vrea de asemenea și încadrările, însemnând angajarea cadrelor didactice, cu prioritate, să fie făcută de către școală, nu doar de către cele cu anumite rezultate, ci și de către restul.
Pentru că atunci își asumă cei de acolo, Consiliul de Administrație, de ce l-a angajat pe profesorul x sau y.
Doi: știu că o să fiu probabil hulit, de mulți, dar nu aș încheia contracte decât pe patru ani, cât durează și un ciclu de învățare.
Nu înseamnă că îl dai afară, pe „profesorul Lobonț”, dar după gradele didactice apare așa o - dacă (pe profesor, n.red.) nu îl țin în priză școala, copiii, apare o delăsare și o curbă descendentă. Sunt și lucruri de înțeles, vârsta, etc, dar pe de altă parte nu ai voie să cobori standardele. Generațiilor de copii care vin trebuie să le oferi aceleași standarde.
Nu e vorba să îl forțezi, omul știe de la început, astea sunt criteriile, e ok, acum nu trebuie să ai 100 de olimpici, nu despre asta e vorba. Haideți să recunoaștem, să admitem că sunt oameni care nu prea au ce căuta în sistem.
Să înțelegem, poate e 1%, da, dar nici ăla nu 1% nu e voie, pentru că „distruge” copiii. Știți de ce? Eu sunt profesor de Matematică, dacă copilul se teme să vină la ora mea, se va îndepărta de Matematică, nu de mine ca dascăl, eu sunt trecător ca dascăl. Și dacă el, nativ, are niște capacități pentru domeniul respectiv, atunci tu nu îl oprești din evoluție?
10. Europa Liberă: Din ce constatați, tendința în rândul profesorilor este de a fi mai bine sau mai slab pregătiți?
Gheorghe Lobonț: Noi suntem (și) centru de practică pedagogică, la aproape toate domeniile. Tendința este de scădere a standardului educațional atins de viitorii profesori.
Vă spun în cazul Matematicii. Totul pleacă de la partea financiară, pentru că profesorul nu are o ofertă de dezvoltare. Dacă termină secția de Informatică, respectiv secția de Matematică, are alt salariu de intrare, cu același examen.
Și atunci nu îți vine, când îi dai un salariu neatractiv. Lumea se miră când se spune că se măresc salariile cu nu știu cât, dar eu aș vrea să și văd lucrul ăsta. Mă sună foști profesori de ai mei, acum în universitate, să conving foști elevi de ai mei să predea în mediul universitar. Le spun că nu am cum să îi conving, pentru că firma X sau Y le oferă un salariu mult mai bun.
Iar până să urce în cariera academică îi ia foarte mulți ani, tânărul ajunge să ia un salariu foarte bun (comparabil cu ce îi oferă companiile, n.red.) doar când se apropie practic de încheierea carierei.
De aceea nu e tentant învățământul. Acum vor să ridice salariul de intrare la profesorii stagiari, e esențial, să deschidă oportunități. 50% din cei din învățământ au peste 50 de ani și atunci, ce pui în loc?
Profesor de matematică din 1985, Gheorghe Lobonț (59 de ani) a predat doi ani în județul Maramureș, apoi la Colegiul Tehnic, respectiv și la Colegiul Național Mihai Viteazu din Turda, unde a fost și director. A fost și inspector de Matematică și profesor în centrele județene de excelență. Predă la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca de șase ani și este director de anul trecut.
