La intrarea în sediul instituţiei, Gelu Voican Voiculescu a declarat jurnaliştilor că nu se consideră vinovat şi că nu are nimic să-şi reproşeze legat de acuzațiile care i se aduc.
„În cauza denumită generic «Mineriada din 13-15 iunie 1990,» procurorul de caz din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității”, arată un comunicat al Parchetului General.
Gelu Voican Voiculescu este urmărit penal alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cosma şi generalii Vasile Dobrinoiu şi Petre Petre, în Dosarul Mineriadei, care vizează fapte petrecute în urmă cu aproape 35 de ani, în timpul venirii minerilor la Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990.
„În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment, printre care Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutaţi de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, arată procurorii în rechizitoriu.
La Parchetul General au mai fost informați recent de statutul de inculpați în dosar Petre Roman şi Miron Cozma, ambii declarându-se nevinovaţi.
În 15 ianuarie, Ion Iliescu a refuzat să dea declaraţii procurorilor, care s-au deplasat la domiciliul său pentru a-l informa că este inculpat în acest dosar.
Procurorii militari au fost nevoiți să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse au fost anulate în instanță.
În iunie 2017, în primul dosar al Mineriadei, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi de fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI), Virgil Măgureanu.
În decembrie 2020 însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.
Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori pe motiv de nelegalitate a rechizitoriului.
Procesul a fost reluat, iar Ministerul Public anunța pe 25 aprilie 2024 că mai mulți inculpați au fost puși sub acuzare în noul dosar al Mineriadei din 1990.
Procurorii militari susțin că în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau paşnic opiniile politice.
În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990.
Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Dosarul Mineriadei din 1990 este unul dintre cele mai controversate din istoria recentă a României, alături de Dosarul Revoluției Române.
Dosarul „Mineriada” a stat ani în șir pe masa procurorilor, a fost închis și redeschis de mai multe ori, au fost audiați sute de martori, s-au scris mii de pagini de rechizitoriu și s-au administrat probe.
Până în 2008, dosarul a fost instrumentat de procurorul militar Dan Voinea, dar în acel an a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a dat rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
În 2014, România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să continue investigațiile.
În 2015, Tiberiu Niţu, procurorul general al României, infirmă rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale, iar în 2017 dosarul este finalizat de procurori și trimis în instanță, dar a stat la Camera Preliminară de la Curtea Supremă aproape doi ani, până în mai 2019.
Camera Preliminară a decis atunci retrimiterea lui la Parchetul Militar pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind a declarate nule.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
