„În cauza denumită generic «Mineriada din 13-15 iunie 1990», procurorul de caz din cadrul Secţiei parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de alţi doi inculpaţi”, arată un comunicat al Parchetului General.
Este vizat fostul lider al minerilor, Miron Cozma, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității.
Cel de-al doilea inculpat este Adrian Sârbu, acuzat de infracțiuni similare. La data faptelor descrise în rechizitoriul procurorilor, Sârbu era consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu.
Până acum au fost puşi din nou sub acuzare:
- fostul preşedinte Ion Iliescu
- fostul premier Petre Roman
- general (rez.) Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne
- colonel (rez.) Petre Peter, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele.
Noul dosar al Mineriadei a fost refăcut după ce probele strânse în primul dosar au fost anulate în instanţă.
Iniţial, în iunie 2017, dosarul a fost trimis în instanţă, însă Curtea Supremă a dispus în decembrie 2020 restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.
Acum, procurorii susţin că, în luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise patru persoane, au fost violate două, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
Începând cu 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din Bucureşti a avut loc o manifestaţie ce s-a desfăşurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.
Manifestaţia avea caracterul unei opoziţii la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989.
Manifestanții cereau ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înfiinţarea unei televiziuni libere şi alte revendicări democratice.
În acest context, Ion Iliescu, Petre Roman şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii, afirmă procurorii.
Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, fiecare cu contribuții individuale.
„Persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziţie inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea şi orchestrarea comiterii infracţiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menţionate”, arată procurorii militari.
În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării, mai explică Parchetul.
Represiunea autorităţilor, începută pe 13 iunie a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.
În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie şi sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
