În ultimii 20 de ani, Guvernul a mai acordat doar cinci astfel de licențe. În tot acest timp Salrom – companie deținută majoritar de statul român – a avut monopolul pe piață sării din România.
După începerea războiului din Ucraina, Salrom a devenit un jucător important și în regiune.
„Societatea Naţională a Sării (Salrom SA) a ocupat locul lăsat liber de Regia Sării din Donbas (Ucraina) pe piaţa din Europa Centrală şi de Est”, transmitea Salrom, în 2022, an în care Ungaria, de pildă, importa sare de la compania românească în valoare de 27 de milioane de euro.
La acel moment, Salrom era concurată doar de câteva firme mici, cu exploatări locale.
Singura care conta pe piață, Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen Srl (companie privată cu sediul în București), obținuse în iulie 2021, pentru a doua oară, licența pentru exploatarea perimetrului Nireș din Cluj.
Pe o piață în care cererea de sare a crescut la nivel european, iar oferta a scăzut după ieșirea din joc a companiilor ucrainene – în urma invaziei totale a Rusiei în această țară, în 2022 – România dă drumul la exploatările private de sare gemă.
Pe 10 și 31 decembrie, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a aprobat două noi licențe de exploatare a resurselor de sare gemă.
Una, în perimetrul Valea Murăturii, județul Cluj, a fost obținută de firma Salt Min SRL, iar cea de-a doua, tot în județul Cluj – dar în perimetrul Valea Florilor – de către Diana Exploatări Miniere, o firmă controlată de un om de afaceri maghiar.
De la firmă de imobiliare de producătoare de sare
15 ani au trecut de când firma Diana Exploatări Miniere SRL a semnat contractul de concesiune cu ANRMPSG, pentru zăcământul de sare de la Valea Florilor, județul Cluj, și până când acesta a fost aprobat. Mai exact, între 22 iulie 2009 și 31 decembrie 2024.
15 ani în care în structura de acționariat a firmei s-au schimbat multe.
Înființată în august 2006, cu numele de Diana Servicii Imobiliare, firma avea inițual ca unic acționar societatea Diana Claims Adjuster’s Bureau Regularizări de Daune Broker în Asigurări din Cluj Napoca. Administrator era, pe atunci, Josef Szabo.
La rândul său, firma Diana Claims Adjuster’s Bureau Regularizări de Daune Broker în Asigurări era deținută, în acel moment (2006) de Diana Administration Inc., o societate cu sediul social în Panama.
Administrator era Eloy Alfaro De Alba, iar reprezentanți legali – Lajos Veres și Aron Țap. Ultimul este unul dintre foștii asociații ARDAF (fostă societate de asigurări din Cluj Napoca, înființată, în anii 1990, de Banca Dacia Felix).
În 2007, Diana Servicii Imobiliare își schimbă numele în Diana Exploatări Miniere.
La doar câteva luni de la semnarea contractului pentru exploatarea de sare, mai exact în septembrie 2009, Diana Claims Adjuster s Bureau Regularizări de Daune Broker în Asigurări cedează toate acțiunile din firma Diana Exploatări Miniere companiei Diana Administration Inc. din Panama, reprezentată de Lajos Veres.
În 2014, la rândul ei, societatea panameză îi cedează toate acțiunile din Diana Expoatări Miniere lui Lajos Veres, care devine astfel unic proprietar.
Acționariatul Diana Exploatări Minerale SRL rămâne același până în august 2021, când e transferat integral către firma Salt-Veres Zrt., o companie maghiară înființată în același an în Ungaria, de fiul lui Lajos Veres, Sandor Mate Veres.
Acesta este și acționarul actual.
Cine este Lajos Veres?
Născut în 1967 în Csonkapapi, fostul URSS (astăzi localitatea Popovo din Ucraina), Lajos Veres apare în registrele oficiale maghiare ca fiind avocat, specializat în drept civil, dreptul muncii și drept imobiliar.
Biroul său de avocatură, „Dr. Veres Lajos Ügyvédi Iroda”, este situat pe strada Markó nr. 7, Budapesta.
În 2004, Lajos Veres apare ca reprezentant al firmei Hungarom Media în acționariatul Casei de Editură Kronika.
Casa de Editură Kronika, înfiinţată în 1999, în Oradea, avea ca obiect de activitate „editarea ziarelor“ şi deţinea cunoscutul cotidian de limbă maghiară „Kronika“.
În 2004, acţionarul majoritar al societăţii era „Hungarom Media KFT“ (85%), iar printre acţionari se mai aflau Varkonyi Csaba şi firmele „Hellas Primex“ SRL şi „Trinvest“ SRL, companii controlate de Verestoy Attila, fost senator al UDMR, decedat în 2018.
În 2013, firma a intrat în lichidare.
Diana Administration Inc., firma din Panama care a fost primul acționar al Diana Exploatări Minerale, și-a suspendat activitatea în 2021.
Eloy Alfaro De Alba, fostul președinte al companiei, este avocat și diplomat. Între ianuarie 1998 și august 1999, Alfaro de Alba a ocupat funcția de ambasador al Panama în Statele Unite.
În iulie 2024, a fost numit Reprezentant Permanent al Panama la Organizația Națiunilor Unite, prezentându-și acreditările Secretarului General al ONU, António Guterres, în septembrie 2024.
A fost membru al Consiliului de Administrație al Autorității Canalului Panama între 1998 și 2007, participând la comisia juridică care a redactat legislația de înființare a Autorității.
Ce știm despre Salt Min, cealaltă firmă care a obținut licența
Înființată în decembrie 2014, firma a mai deținut licență de exploatare de sare, în 2020, în perimetrul Valea Murăturii, judetul Cluj. A pierdut-o după numai un an și a recăpătat-o în decembrie 2024.
Firma îi are ca acționari principali pe Adela Roxana Bamburic – 30,5%, Andreea Ioana Dumitru – 28,5% și Alexandru Faur – 10%. Alte persoane sau firme dețin procente mai mici din acțiuni.
Adela Roxana Bamburic este fiica omului de afaceri Liviu Dorin Bamburic, care a trecut și el prin acționariatul acestei firme, înainte de a fi împușcat cu un pistol Makarov într-o scară de bloc din Constanța, în 2008.
Medicii au reușit să-i salveze viața.
Atacul, după cum arată ancheta, a fost comandat de un fost partener de afaceri al lui Bamburic, care a angajat trei bărbați din Galați pentru a-l elimina. Cei trei atacatori au fost arestați, judecați și condamnați, însă partenerul de afaceri care a comandat asasinatul nu a fost identificat.
La sfârșitul lui decembrie 2024, un interviu cu Alexandru Avram Gal, vicepreședintele companiei Salt Min, apărea într-o serie de interviuri aproape identice în mai multe publicații din țară.
El anunța investiții de peste 70 de milioane de euro în viitoarea exploatare și crearea de 300 noi locuri de muncă în zona Turda. Gal mai spunea că va exploata sare de 800 de milioane de euro.
Alexandru Avram Gal a explicat în interviul publicat că firma are investitori din SUA și Emiratele Arabe Unite.
„În ianuarie, voi merge personal în Emiratele Arabe și SUA pentru a semna contractele finale de finanțare și parteneriat. Aceste colaborări vor aduce nu doar capital, ci și expertiză internațională, ceea ce va accelera dezvoltarea companiei și ne va permite să adoptăm cele mai bune practici globale în exploatarea resurselor”, a declarat Gal, conform evz.ro.
În 2023, Salt Min SRL a avut o cifră de afaceri de aproape 25.000 de lei, cu o pierdere de 1,9 milioane de lei și a avut datorii de 4 milioane de lei.
Ce alte companii mai au licențe de exploatare a sării?
În acest moment, în afară de Salrom SA și cele două companii care au primit licențe în decembrie, mai sunt două alte companii care pot exploata sare gemă.
Rinenergy Impex are licență pentru perimetrul Baltagari Catun din județul Buzău.
Firma nu este la prima licență și exploatează sare gemă în același perimetru din 2014.
Ea este deținută de Cosmin Ciprian Nicolau și Iulian Vladimirescu Sburlea și a fost înființată, printre alții, de Valică Epure – un om de afaceri din Vrancea apropiat al lui Marian Oprișan – și de Valentin Vasile Șchiopulescu, om de afaceri din județul Prahova.
Numele lui Șchiopulescu apare în mai multe dosare instrumentate de DNA Ploiești, în care a fost acuzat de complicitate la trafic de influență și alte infracțiuni, dar care s-au prescris.
Dosarul afaceristului Șchiopulescu a fost o disjungere dintr-o altă cauză celebră, în care au fost implicați șefi din Poliția Prahova.
Salzbergwerk Ressourcen und Investitionen SRL operează în perimetrul Nireș din județul Cluj.
Și această companie a primit prima licență de exploatare în 2014, apoi încă una în 2021.
Înființată în 2013, firma a avut anul trecut o cifră de afaceri de 8,7 milioane de lei, cu un profit de 1,5 milioane.
Exploatarea din perimetru a început în 2022, iar producția este de peste 22.000 de tone/lunar.
Acționarii firmei sunt Bogdan Ionuț Niță (40%), DKM Development SRL (35%), Winner Resources SRL (20%) și Radu Resources SRL (5%).
În realitate, beneficiarii direcți sau prin intermediul celor trei firme de mai sus sunt:
- Bogdan Ionuț Niță – deține aproximativ 40% din capital și este administratorul companiei. Este cunoscut ca fost partener de afaceri cu Andrei Hrebenciuc, fiul politicianului Viorel Hrebenciuc.
- Horia Ciorcilă – este peședintele CA al Băncii Transilvania și deține, prin firma Castorius Limited din Cipru, 20% din acțiuni.
- Mihai Rotaru – finanțator și acționar majoritar al clubului de fotbal Universitatea Craiova, deține 26,18% din acțiuni. Numele său a fost asociat cu dosarul despăgubirilor acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), fiind reținut de DNA în 2015 în legătură cu despăgubiri ilegale.
- Octavian Radu – este patronul Diverta și deține 5% prin firma Octra Holding Limited din Cipru.
- Diana Lebomin – este nora lui Mihai Rotaru și deține, indirect, 2% din acțiuni.
Salrom și monopolul care se zguduie
Societatea Națională a Sării (Salrom) este principalul producător de sare din România. În 2023, a avut o cifră de afaceri de 482 de milioane de lei, cu un profit de 130 de milioane de lei și aproape 1.400 de angajați.
Statul român deține 51,49% din acțiunile Salrom, prin Ministerul Economiei, iar Fondul Proprietatea, din care statul român deține peste 10% din acțiuni – restul.
Compania exploatează sare din șapte mine: Slănic Prahova, Râmnicu Vâlcea, Târgu Ocna, Praid, Cacica, Ocna Dej și Ocna Mureș.
Cinci dintre ele funcționează și ca destinație turistică.
Salrom SA este condus de Constantin Dan Dobrea, un fost inspector la Primăria Lelhiu Gară (2020-2021), apoi inspector la Primăria Galați (2021-2022), de unde a plecat în Consiliul de Administrație al Salrom.
În 2024 a fost numit director general cu un mandat de patru ani.
Compania produce mai multe tipuri de sare, folosite fie pentru consum uman, fie în industrie (de exemplu în producția de clor și soda caustică), pentru drumuri (la deszăpezire) sau pentru uz agricol (pentru hrana animalelor).
Salrom exportă sare în Ungaria, Bulgaria, Serbia, Polonia, Slovacia și Republica Moldova, unde există cerere semnificativă pentru sare de drumuri și sare alimentară.
Cele mai importante exploatări de sare din Europa sunt în Germania (mina de sare Bernburg, exploatarea Werra, una dintre cele mai mari mine de sare din Europa), Polonia (mina Wieliczka, patrimoniu UNESCO și obiectiv turistic renumit, mina Bochnia), Spania (exploatarea de sare marină din Torrevieja, exploatarea de sare gemă din Cardona), Austria (Mina Hallstatt, una dintre cele mai vechi exploatări de sare din lume, Mina Hallein).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
