„Acesta este un moment istoric, într-un moment critic pentru securitatea noastră. Sperăm să finalizăm rapid", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări.
„Salut călduros cererile Finlandei şi Suediei de aderare la NATO. Sunteţi partenerii noştri cei mai apropiaţi şi aderarea voastră la NATO va consolida securitatea noastră comună", a mai spus Stoltenberg.
NATO consideră că aderarea Finlandei şi Suediei va întări securitatea NATO și a regiunii Mării Baltice.
„Interesele de securitate ale tuturor aliaţilor trebuie să fie luate în calcul şi noi suntem decişi să examinăm toate probleme şi să ajungem rapid la concluzii", i-a asigurat miercuri Jens Stoltenberg pe cei doi ambasadori.
În cursul zilei de miercuri, sunt în derulare consultări în cadrul Consiliului Atlantic pentru a încerca să fie înlăturată opoziţia Turciei faţă de lansarea procesului de aderare, potrivit unei surse diplomatice.
Turcia poate încetini acest proces, refuzând deschiderea discuţiilor în cadrul Consiliului Atlantic, prima etapă a procedurii. Apoi, Turcia poate bloca refuzând să semneze protocoalele de aderare şi ratificarea aderării.
Pentru acceptarea unor noi state în Alianță, este necesară unanimitatea celor 30 de membri ai NATO.
După ce luni a declarat că Ankara nu va ceda și nu va fi de acord cu aderarea Suediei, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, ar putea dori să aducă subiectul la summitul NATO ce va avea loc la Madrid pe 29-30 iunie.
Ankara acuză Suedia că este „pepiniera unor organizaţii teroriste" precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi le reproşează ambelor ţări nordice că nu aprobă cererile de extrădare a unor persoane acuzate că sunt terorişti, precum şi că au îngheţat exporturile de arme spre Turcia.
La începutul săptămânii, Turcia a blocat o declaraţie a NATO favorabilă aderării celor două ţări. Blocajul turc privează Finlanda şi Suedia de protecţia asigurată de NATO tuturor membrilor săi în caz de agresiune.