De la anularea alegerilor prezidențiale, fapt de o gravitate greu de imaginat într-o democrație, tot ce s-a întâmplat pe scena politică a suflat vânt în pupa electoratului suvernanist și l-a radicalizat.
Călin Georgescu a profitat din plin. Un sondaj Avangarde îl arată pe primul loc în viitoarea competiție prezidențială, cu 38%, urmat de Crin Antonescu – 25%, Nicușor Dan – 17% și, la mare distanță, George Simion – 6%.
Practic, de la primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, Călin Georgescu pare să fi câștigat 15 procente, în timp ce George Simion le-a înjumătățit pe ale sale.
Cauzele acestei situații sunt în principal politice și țin, pe de o parte, de raportarea partidelor care au preluat puterea față de mesajul transmis de rezultatul primului tur și de anularea acestuia, iar pe de alta de capitalizarea nemulțumirii generale existente în societate.
Acțiunile lui Georgescu favorizate de pasivitatea Coaliției
Mai toate acțiunile liderilor suveraniști se concentrează pe cerința reluării alegerilor anulate de Curtea Constituțională, despre motivele căreia autoritățile nu au dat informații suplimentare față de cele din documentele Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Nu există un raport al instituțiilor de forță, SRI, SIE, STS, despre ce s-a întâmplat exact și nici parchetele nu au avansat cu anchetele în dosarele penale deschise imediat după alegeri.
În același timp, decidenții politici - de la președintele Iohannis, la premierul Ciolacu și șeful Senatului Ilie Bolojan - sunt excesiv de discreți pe această temă.
Această pasivitate a fost observată și de presa străină. Cotidianul german conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung se întreabă dacă nu cumva alegerile au fost anulate pentru că rezultatul acestora nu a fost pe placul partidelor de la putere, iar amestecul Rusiei nu a fost invocat decât pentru a distrage atenția de la propriile eșecuri.
Lipsa unor răspunsuri din partea autorităților nu a făcut decât să alimenteze speculațiile, care au fost folosite de filorusul Călin Georgescu și liderul AUR, George Simion, pentru a-și chema adepții la proteste și a declanșa acțiuni în justiție.
Călin Georgescu a întreținut speranța alegătorilor că acțiunile în justiție, la Curtea Supremă și CEDO, unde a cerut suspendarea deciziei CCR, vor avea câștig de cauză și vor duce la reluarea alegerilor.
Eșecul era însă previzibil, dar el nu i-a demobilizat pe suveraniști, care văd în el o altă dovadă a „conspirației” statului împotriva lor, ceea ce menține activă componenta antisistem a mișcării și liderilor ei.
Călărind valul nemulțumirilor
Curentul suveranist este alimentat în continuare de o stare acută de nemulțumire față de actuala putere, formată tot din PSD și PNL, partide care au guvernat țara în ultimii trei ani.
Deși Marcel Ciolacu nu reușit să intre în turul doi de scrutin, o premieră în istoria postdecembristă a PSD, acesta a redevenit premier. Majoritatea guvernului este formată din foști miniștri ai cabinetului Ciolacu 1.
Coaliția pare a lucra pentru a crește nemulțumirea. E un amestec de indolență și incompetență.Ovidiu Voicu, analist politic
Călin Georgescu și George Simion exploatează nemulțumirea față de actuala clasă politică și lipsa ei de performanță, dar și față de prelungirea mandatului președintelui Klaus Iohannis prin decizia CCR.
Este o strategie reușită consideră analistul politic Ovidiu Voicu, dar la ea contribuie din plin actuala Coaliție.
„Pare că această Coaliție lucrează pentru Georgescu, pentru suveraniști în general.”
„Nu a făcut nici măcar gesturile simbolice de a renunța la liderii actuali, de la Ciolacu la președintele Iohannis, singurul marginalizat e Ciucă, în rest sunt aceiași, sunt tot acolo, se țin de scaune”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
Aceste nemulțumiri sunt amplificate de scăderea puterii de cumpărare și de măsurile de austeritate luate prin „ordonanța – trenuleț”, ca urmare a cheltuielilor nesăbuite pe care le-au făcut aceiași lideri politici de acum, atrage atenția analistul.
Problemele suveraniștilor
Deși curentul naționalist este în creștere și pare capitalizat cel puțin în acest moment de Călin Georgescu, aceasta nu înseamnă că această tabără nu are probleme.
Multă lume din societate se așteaptă ca prorusul Georgescu să nu fie lăsat de Curtea Constituțională să candideze, având în vedere precedentul Diana Șoșoacă și anularea alegerilor.
Însuși Georgescu are în vedere această posibilitate, ceea ce ridică întrebarea cine va beneficia de capitalul electoral al acestuia.
Lucrurile nu sunt simple, George Simion a anunțat că nu va candida, iar Biroul Politic al AUR a decis susținerea lui Georgescu.
E o mișcare cu multe semne de întrebare, care poate să aibă legătură și cu faptul că Simion s-a confruntat cu o serie de contestări din interiorul partidului, dar poate fi și o strategie de campanie.
Suveraniștii au o problemă de poziționare, trebuie să ia totuși o decizie strategică în privința candidatului sau candidaților. Aceasta pentru că eventuala decizie a CCR de a nu-l lăsa pe Călin Georgescu să candideze va fi după temenul de depunere a candidaturilor la prezidențiale.
Deci până cel târziu în aprilie trebuie să se decidă cine candidează, mai spune analistul Ovidiu Voicu.
Ghinionul lor s-ar putea să fie acela că nu vor fi în stare să scoată un alt Georgescu.Ovidiu Voicu, analist politic
„Trebuie o decizie de strategie politică și din perspectiva asta nu este cert că toate voturile se vor centra pe un singur candidat, s-ar putea să-și canibalizeze voturile. Sunt multe semne de întrebare și pentru ei”, spune Ovidiu Voicu.
Acest „alt Georgescu” despre care vorbește analistul politic ar putea să fie Victor Ponta, deputat PSD și fost lider al acestui partid, care cochetează cu o candidatură la prezidențiale pentru electoratul suveranist. Ar putea însă răsări pe ultima sută de metri, tot prin mecanismele TikTok.
De remarcat că în ultimele șapte zile, potrivit unei analize făcute de Digi24, sub denumirea „curățenie generală” au fost postate peste 500 de clipuri care au strâns peste 30 de milioane de vizualizări. Toate promovează indirect suveranismul și pe Călin Georgescu.
Contradicțiile naționalismului
Discursul naționalist, anti-UE și anti-NATO al lui Călin Georgescu a prins aripi în ultima perioadă. El pare că are priză la public, cel puțin așa arată datele unui sondaj INSCOP făcut la comanda Funky Citizens.
70% dintre români preferă formațiuni și candidați naționaliști, însă doar 11% ar susține pe cineva care virează spre Rusia și circa 90% nu sunt de acord cu ieșirea României din NATO și din Uniunea Europeană.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, explică aceste rezultate contradictorii prin faptul că cei atrași de discursul populist sunt nemulțumiți de situația economică din țară, nu de axele geostrategice ale Bucureștiului.
Pe de altă parte, sondajul arată că 57,1% dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE.
Răspunsurile la sondaj sunt însă o dovadă că ecoul discursurilor naționaliste și xenofobe, precum și „patriotismul economic” promovate ani în șir inclusiv de partidele mainstream în rândul electoratului sunt puternice.
De pildă, 54% spun că guvernanții acționează în interesul altor țări, 63,8% consideră că statul ajută mai mult firmele străine și companiile multinaționale decât pe cele românești, iar peste 60% dintre repondenți cred că România are o economie care este controlată de străini în funcție de interesele altor țări.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
