Companiile românești care vând în Statele Unite vor plăti de săptămâna viitoare o taxa vamală unică pentru toate produsele, stabilită de Trump pentru Uniunea Europeană: 20%.
În 2024, România a vândut în SUA bunuri de aproximativ 2,2 miliarde de dolari.
De pe 9 aprilie 2025, când intră în vigoare noile măsuri, pentru un produs de 100 de dolari exportat de o companie românescă în SUA va trebui achitată guvernului american o taxă de 20 de dolari.
Procentul de 20% se aplică tuturor bunurilor importate de SUA din Uniunea Europeană.
Temerile economiștilor sunt că, indirect, noile taxe vamale vor avea un impact și asupra unor produse pe care România le exportă în țări din Uniunea Europeană pentru ansamblarea unor mărfuri vândute, la rândul lor, în SUA.
În plus, economia românească va fi afectată indirect și de taxa de 25% pentru automobilele fabricate în străinătate exportate în SUA – chiar dacă nu exportă mașini, ci doar componente auto.
De exemplu, producători români trimit peste ocean componente care ajung inclusiv în modelul F-150 produs de Ford, cel mai bine vândut autovehicul în SUA.
Odată cu impunerea acestor taxe vamale, rata medie a tarifelor americane pentru toate importurile a urcat la 22%, de la doar 2,5% în 2024, conform Fitch Ratings.
Un asemenea nivel al taxelor vamale nu a mai fost de aproape un secol, mai exact din anii 1910, când a scăzut de la 40 la 25%.
Unii analiști spun că tarifele anunțate de Donald Trump vor fi suportate de consumatori – prin inflație și prin transferul costurilor de la companii către clienți.
Efectele economice ar putea fi diferite în funcție de fiecare țară în parte. În cel mai bun caz, nu va mai fi o creștere economică, ci o stagnare. În cel mai rău caz – o recesiune.
„Multe țări vor ajunge probabil în recesiune”, spune pentru Reuters Olu Sonola, șeful Fitch pentru cercetare economică din SUA.
Efectele tarifelor
Profesorul de economie și finanțe comportamentale de la Academia de Studii Economice din București Adrian Mitroi se așteaptă ca România să „intre într-o zonă de stagflație, adică stagnare economică combinată, de fapt, și cu o inflație”.
„Asta înseamnă că joburile nu vor mai fi plătite ca până acum”, spune el.
Un alt efect, crede el, va fi că dobânzile nu vor mai scădea – sau nu vor mai scădea în ritmul așteptat – iar refinanțările datoriilor publice nu vor mai beneficia de împrumuturi mai favorabile, așa cum s-ar fi așteptat guvernele.
„Inflația va amâna sau va da motivație băncilor centrale să nu scadă dobânda, așa cum o cere economia reală”, completează profesorul Adrian Mitroi.
În februarie 2025, inflația în România era de 5,02% și, anterior anunțului privind tarifele, erau estimări că va scădea. Acum, „estimările sunt deja în creștere”, spun surse ale Europei Libere din Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, care a evaluat joi efectele asupra inflației.
În ceea ce privește efectele economice, Adrian Mitroi nu se așteaptă la mari schimbări. „Din totalul exporturilor, noi cred că suntem bine, sub 5% spre America.”
„Oricum exista un dezechilibru în defavoarea Statelor Unite în relațiile comerciale mai cu toată lumea. Mai toată lumea beneficia implicit de așa-zisa clauză a națiunii celei mai favorizate, cu precădere țările prietene și din Uniunea Europeană”, spune el.
„Ca dovadă că aceste țări prietene sunt cu cifrele cele mai mici și mai rezonabile – România cu 20%, ca Uniunea Europeană, țările din Commonwealth, Marea Britanie, Australia sunt cu 10%”, completează expertul.
Exporturile României în SUA
Anul trecut, România a exportat în Statele Unite produse în valoare de peste 2,283 miliarde de euro și a importat de 1,315 miliarde de euro.
Rezultă un excedent comercial, adică diferența dintre vânzări și cumpărări, de 968 milioane de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică, furnizate joi.
Cele mai importante produse exportate de România în SUA, în 2024, au fost:
- semifabricate din fier sau din oțeluri nealiate – 217,8 milioane euro;
- tablouri, console, pupitre, dulapuri – 169,9 milioane euro;
- aparate de radiodetecție și radiosondaj (radar) – 104,1 milioane euro;
- tuburi, țevi și profile tubulare fără sudură – 77,1 milioane euro;
- rulmenți cu bile, cu galeți, cu role sau cu ace – 75,9 milioane euro;
- motoare și generatoare electrice – 72,7 milioane euro;
- toroane, cabluri, benzi împletite, parame, odgoane – 50 milioane euro;
- alte oțeluri aliate în lingouri sau în alte forme primare – 47,3 milioane euro;
- pompe pentru lichide – 42,8 milioane euro.
Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, cea mai mare asociație patronală din România, spune că impactul asupra României va fi indirect, prin comerțul cu țările membre UE.
El enumeră industriile care fac parte din lanțurile de aprovizionare globale: industria auto, a mobilei și a produselor din lemn, articolele din oțel și fier, precum și produsele din cauciuc și cele derivate, ori industria echipamentelor industriale și cea alimentară.
„Expunerea României este foarte ridicată (70% din total exporturi sunt către țări UE), iar partenerii europeni au relații comerciale directe mai ample cu SUA”, spune el.
Pe de altă parte, Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), a declarat că cei doi mari producători, Dacia și Ford, nu vor fi afectați.
„Exportăm însă componente auto direct către Statele Unite. Ele vor fi afectate automat [...] Mai este problema cu exporturile indirecte, prin alte state, precum Germania sau Franța. România exportă componente în Germania sau alte țări, apoi se montează în subansamble mai mari și apoi aceste subansamble sunt exportate pentru montaj în SUA”, a spus reprezentantul ACAROM pentru Economedia.
Ce sunt taxele vamale?
Taxele vamale sunt sume de bani pe care un guvern le impune asupra bunurilor importate sau exportate între țări. Taxa vamală de import obligă o companie care vrea să vândă produse sau servicii în altă țară să plătească statului vizat o taxă suplimentară pentru a introduce acele produse/servicii pe piața respectivă.
Guvernele impun taxe vamale din mai multe motive:
- Protejarea economiei locale – Dacă o țară taxează produsele importate, atunci produsele fabricate pe plan intern pot deveni mai atractive/ieftine pentru cumpărători, față de cele importate.
- Creșterea veniturilor statului – Guvernele colectează bani din taxele vamale și îi folosesc pentru finanțarea politicilor publice.
- Corectarea dezechilibrelor comerciale – Dacă o țară importă mult mai multe produse decât exportă, poate impune taxe vamale pentru a încuraja consumatorii să cumpere produse locale în loc să le importe.
- Sancțiuni economice – Uneori, taxele vamale sunt folosite ca instrument politic pentru a penaliza anumite țări. De exemplu, dacă o țară nu respectă anumite reguli comerciale, poate fi supusă unor tarife vamale mai mari.
Taxele vamale sunt de mai multe tipuri:
Taxe pe importuri – Acestea se aplică produselor care intră într-o țară. De exemplu, dacă SUA impune o taxă de 20% pe automobilele fabricate în Japonia, înseamnă că prețul acelor mașini va fi mai mare în SUA.
Taxe pe exporturi – Unele țări taxează produsele care ies din țară pentru a încuraja companiile să vândă mai mult pe piața internă.
Taxe antidumping – Dacă o țară vinde un produs la un preț extrem de mic, chiar sub costul de producție, pentru a distruge concurența locală, guvernul poate impune taxe speciale pentru a proteja firmele locale.
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că decizia administraţiei americane riscă să lovească „în cascadă” exporturile româneşti din aceste industrii-cheie.
„Efectele se pot traduce în pierderi de locuri de muncă și presiuni economice suplimentare pentru companiile noastre”, declară Victor Negrescu.
Scăderea economiei
Proiecţia de creştere economică a Comisiei Europene pentru România era de 2,5% din produsul intern brut (PIB) în 2025 și de 2,9% pentru 2026.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică estimase o creștere de 2,6% din PIB în 2025 și de 3,1% în 2026.
Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România în 2025, estimând un avans de doar 2,1%, față de prognoza de 3,8% din vara anului trecut. Creșterea pentru 2026 ar fi de 2,6%.
Economistul Laurian Lungu spune că oricum aceste prognoze nu ar fi stat în picioare încă de dinainte de apariția acestor tarife: „Preconizez că vom avea o încetinire mai mare decât am fi avut-o până acum.”
„Va fi o va fi un șoc suplimentar negativ pe partea de creștere economică”, mai spune el.
Economistul Laurian Lungu vede însă câteva efecte pozitive. „Pe partea de apărare, România va putea beneficia de fonduri, unele de la Uniune, altele de la autorități. Apoi există interesul acesta renăscut al Uniunii de exploatare a minereurilor.”
„Sunt și niște elemente pozitive, dar impactul net mă aștept să fie mai mult negativ decât pozitiv”, menționează economistul.
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea crede că UE trebuie să răspundă doar cu tarife pentru importurile din SUA care pot fi înlocuite ușor din alte surse.
„Tarifele pentru bunurile esențiale ar trebui evitate pentru a menține inflația scăzută pentru consumatorii vulnerabili”, spune el.
Profesorul mai crede că UE trebuie să reducă povara fiscală pentru propriile companii, să acorde credite fiscale sau să folosească alte stimulente pentru a atrage companii și investitori care vor părăsi SUA către UE.
Cum răspunde guvernul român?
Într-o conferință de presă organizată joi după-amiază, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat că Executivul pregătește deja scheme de ajutor pentru sectoarele care ar putea avea de suferit în urma noilor tarife impuse de Statele Unite.
Măsurile ar urma să fie discutate „punctual”, săptămâna viitoare, cu companiile românești direct afectate.
„Din partea lor, din partea industriei de profil, așteptăm în primul rând propuneri. Nu vrem să impunem scheme de ajutor de stat care după aceea să nu fie eficiente și să nu fie utilizate exact cum dorește industria”, a mai spus ministrul, conform Agerpres.
Tánczos Barna a adăugat că nu vede încă motive de îngrijorare.
„Industria merge chiar mai bine un pic decât în 2024, în funcție de anumite diferențe în plus sau minus la anumite categorii de impozite plătite, dar pe ansamblu încasările sunt acceptabile, sunt în creștere față de 2024”, a spus el.
În ceea ce privește exportul de produse românești în SUA, ministrul a mai spus că produsele ar putea fi reorientate către piața europeană.
„Dacă exporturile sunt îngreunate, trebuie să ne reorientăm și să avem cât mai multe produse, acum vorbesc per ansamblul economiei, cât mai multe produse consumate în Uniunea Europeană sau într-o țară membru a Uniunii Europene”, a punctat ministrul Finanțelor.
Conform declarațiilor date de ministrul de Finanțe, România se va ralia răspunsului pe care îl pregătește Uniunea Europeană.
Urmează ca ministrul Economiei, Bogdan Ivan, să se întâlnească săptămâna viitoare, luni și marți, cu miniștrii de profil din Uniunea Europeană pentru pregătirea unui răspuns.
Va răspunde UE cu propriile sale tarife?
Înainte de anunțul făcut de Donald Trump în „ziua eliberării”, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțase că Uniunea Europeană are „un plan puternic” de ripostă, dar că ar prefera să negocieze cu Statele Unite.
Imediat după anunț, președinta CE a descris tarifele ca pe „o lovitură majoră pentru economia mondială” și a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să răspundă corespunzător, în cazul în care discuțiile cu Washingtonul eșuează.
Ursula von der Leyen a declarat că UE finalizează deja un prim pachet de tarife pentru bunuri americane în valoare de până la 26 de miliarde de euro pentru mijlocul lunii aprilie, ca răspuns la tarifele americane de 25% pentru oțel și aluminiu care au intrat în vigoare pe 12 martie.
Printre produsele americane vizate de UE se numără: motociclete, bărci, bourbon și unt de arahide.
Acest război al tarifelor se traduce însă prin produse mai scumpe pentru consumatori: dacă SUA impun tarife vamale pentru produsele companiilor din UE, acestea vor deveni mai scumpe și, în consecință, vor fi mai puțin vândute.
UE poate răspunde în continuare prin impunerea de tarife la produsele americane, caz în care acestea vor deveni mai scumpe pentru consumatorii din UE.
Potrivit datelor oficiale, în 2024, Uniunea a vândut mărfuri de 531,6 miliarde în mărfuri în SUA și a cumpărat de 333,4 miliarde de euro. A rezultat, astfel, un excedent comercial de 198,2 miliarde în favoarea UE.
Banca Centrală Europeană a estimat că un tarif american general de 25% asupra importurilor europene – cât se vehicula după preluarea mandatului de către Donald Trump – ar putea reduce creșterea economică a zonei euro cu 0,3 puncte procentuale în primul an.
În cazul în care UE va riposta, reducerea creșterii economice ar putea fi de 0,5%.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
