Întâlnirile au loc la câteva zile după ce două surse diplomatice europene au declarat pentru RFE/RL că Turcia s-a declarat dispusă să „își asume responsabilitatea pentru dimensiunea maritimă” a unei desfășurări militare multinaționale în Ucraina.
Există motive practice pentru ca Turcia să facă acest lucru.
Convenția de la Montreux din 1936 impune limite stricte privind tonajul pe care forțele navale îl pot desfășura în Marea Neagră și pentru cât timp. Acest lucru face din Turcia, care are una dintre cele mai puternice armate ale NATO, jucătorul-cheie al unui eventual acord.
De exemplu, are 17 fregate, față de doar trei, cât are Marina României – și ea riverană la Marea Neagră.
„Cred că este imposibil să rezolvăm această problemă fără Turcia de partea europenilor”, a declarat – la o reuniune de informare recentă – Sam Greene, de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
Navele britanice și franceze ar putea, de asemenea, să se rotească prin Marea Neagră ca parte a unei forțe de menținere a păcii sau de reasigurare.
Dar, la fel ca în cazul forței terestre avute în vedere de Coalition of the Willing (coaliția țărilor care vor să ajute Ucraina), misiunea navală s-ar putea baza, de asemenea, pe un „sprijin din partea SUA”.
Ce ar însemna asta?
Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), asta ar consta în informații, supraveghere și recunoaștere aeriene și spațiale. Deși, după cum notează CSIS, navele marinei americane patrulează oricum în mod regulat Marea Neagră și, prin urmare, ar putea juca, de asemenea, un rol.
În această privință, o misiune în Marea Neagră ar avea loc în condiții foarte diferite de o misiune terestră – în sensul că NATO are deja o prezență bine stabilită acolo, cu exerciții multinaționale regulate.
De fapt, NATO tocmai a încheiat exerciții la care au participat forțe navale din 12 țări, inclusiv Turcia, Statele Unite, Marea Britanie și România. Pe parcursul a 12 zile, forțele au simulat răspunsuri la atacuri hibride, navale și aeriene în regiune.
Patrulele navale s-ar concentra pe misiuni multiple, cum ar fi asigurarea libertății de navigație pentru transportul maritim comercial (inclusiv exporturile vitale de cereale ale Ucrainei), monitorizarea respectării încetării focului și deminarea.
Andrei Rijenko, căpitan în rezervă în marina ucraineană, a declarat pentru Current Time că „multe porturi sunt complet blocate în acest moment”, din cauza minelor.
„Acestea sunt Nikolaev, Ochakiv, Herson. Alte porturi sunt deschise oficial, dar cu limitări... minele trebuie găsite și neutralizate”, a spus el.
„Ucraina a câștigat”
Spre deosebire de situația de pe uscat, Ucraina consideră că e pe punctul de a câștiga sau chiar a câștigat deja războiul pe mare.
O serie de atacuri spectaculoase care au scufundat numeroase nave rusești a împins deja marina rusă, superioară numeric, să iasă din bazele sale din Crimeea ocupată și să se întoarcă la Novorossiysk.
„Ucraina a câștigat pe mare și are acum un avantaj total. Adică, nu permite inamicului să se apropie de coastele sale și asigură navigația civilă”, a declarat Oleksiy Neizhpapa, șeful Marinei ucrainene, pentru serviciul ucrainean al RFE/RL.
„Dar inamicul are capacitatea, are arme care pot lovi obiecte civile, nave civile direct în porturi sau pe mare. Deci, desigur, pericolul rămâne”.
Acest lucru a fost amplu demonstrat de atacurile cu drone rusești de peste noapte asupra orașului Odesa, de pe 16 aprilie.
Rjjenko a subliniat, de asemenea, că transportul maritim în Marea Neagră nu funcționează de-a lungul rutelor de pe timp de pace și că acestea trebuie să fie restabilite.
„Trebuie să fie posibil să mergem direct de la Odesa la Bosfor prin mijlocul Mării Negre și să nu ne ascundem în apele teritoriale ale țărilor vecine”, a spus el.
Rijenko a adăugat că discuțiile de la Ankara vor fi axate pe aceste detalii.
Discuții discrete
Discuțiile au fost anunțate pentru prima dată de Ministerul turc al Apărării pe 13 aprilie, însă oficialii nu au dezvăluit care sunt țările participante.
Ulterior, au apărut informații că Bulgaria și România, membre NATO, ar fi implicate, împreună cu Georgia.
Pe 15 aprilie, Ministerul britanic al Apărării a declarat pentru RFE/RL că se va alătura reuniunilor, înainte ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să dezvăluie că vor participa și Ucraina și Franța.
„Vorbim despre prezența unui contingent pe mare și credem că Turcia poate avea un loc serios în viitoarele garanții de securitate pentru mare”, a declarat Zelenski.
„Nu este vorba despre încheierea războiului, ci despre ce se va întâmpla după încetarea focului – garanții de securitate”, a adăugat el.
Ca și în cazul discuțiilor anterioare privind un contingent terestru, Statele Unite nu sunt implicate în discuții.
