Autoritățile de la Kiev au numit bombardamentul „un nou atac terorist” și au cerut, din nou, ca Moscova să fie desemnată un „stat sponsor” al terorismului, potrivit lui Andrei Iermak, reprezentantul președinției Ucrainei, citat de Reuters.
Între timp, Moscova neagă că ar lovi ținte civile în război, însă dovezile de pe teren par să indice fix contrariul. În ultimele săptămâni, armata Kremlinului și-a intensificat atacurile cu rachete pe teritoriul ucrainean, fapt ce a dus la lovirea, spre exemplu, a unui mall din Kremenciug, centrul Ucrainei, sau a unui bloc de locuințe din regiunea Odesei, ambele soldându-se cu zeci de morți și răniți.
Potrivit experților, Kremlinul începe să rămână fără arme de înaltă precizie și recurge la folosirea de armament mai puțin sofisticat. Preocupările lor se îndreaptă către un posibil atac ce ar putea duce, din greșeală, la lovirea de ținte de pe teritoriul unor state învecinate NATO, precum România sau Polonia.
În contextul în care tot mai mulți civili ucraineni mor sub ploaia bombardamentelor inexacte, presiunea asupra Occidentului de a numi Rusia „stat-sponsor” al terorismului devine din ce în ce mai mare. Măsura e văzută de mulți ca fiind una extremă, iar în condițiile în care Uniunea Europeană se teme că Moscova va tăia exporturile de energie la iarnă, SUA rămâne singura capabilă să facă o astfel de etichetare.
Compania energetică rusă Gazprom a început, luni, lucrările de mentenanță la gazoductul Nord Stream 1, sistând livrările de gaz pentru timp de 10 zile. Europenii își fac, însă, griji că livrarea de gaz ar putea fi prelungită după 21 iulie, ca replică la sancțiunile impuse de UE Rusiei după ce a invadat Ucraina.
Implicațiile unei potențiale desemnări sunt semnificative,susține analistul de politică externă Ștefan Popescu.
„E o discuție veche, în care am văzut că nu e unanimitate în Occident, pentru că am văzut că Franța, prin vocea lui Emmanuel Macron, s-a opus cu tărie. Dacă Franța se opune, nu cred că Uniunea Europeană va merge până acolo”, transmite Ștefan Popescu la Europa Liberă.
De ce depinde o eventuală desemnare a Rusiei ca „stat-sponsor” al terorismului?
În cazul Statelor Unite, profesorul Jason M. Blazakis, de la Institutul Middlebury pentru Studii Internaționale, menționează două rezultate majore după numirea Rusiei ca „stat-sponsor” al terorismului:
- Extinderea listei de materiale interzise în exporturile către Rusia;
- Implicații majore pentru statele terțe care mențin relații comerciale sau politice cu regimul condus de Vladimir Putin;
În plus, deși puțin probabil, statul rus s-ar putea confrunta cu o mulțime de procese și acuzații aduse în curțile americane. În cazul Sudanului, care în decembrie 2020 a fost înlăturat de pe lista statelor-sponsor al terorismului, rudele victimelor atentatelor de la ambasadele SUA din Kenya și Tanzania (1988) au dat în judecată guvernul sudanez, pe care l-au acuzat de relații cu organizația teroristă al-Qaeda.
Ștefan Popescu spune că desemnarea reprezintă o „sancțiune de ultimă instanță”, implementarea ei depinzând în mare parte și de efectele cumulative ale restului de sancțiuni impuse de Occident Rusiei după invazia lansată pe 24 februarie în Ucraina.
Potrivit Bloomberg, Rusia pare că e pe drumul de a evita o recesiune gravă, așa cum preconizau inițial analiștii. Printre motive ar fi creșterea producției de petrol, care a diminuat impactul sancțiunilor americane și europene. Astfel, economiștii de la JPMorgan Chase & Co., Citigroup Inc și de la alte bănci și-au rectificat în luna iulie estimările, estimând că economia Moscovei se va reduce cu doar 3.5%.
Este, însă, prea devreme pentru a trage concluzii, având în vedere că efectele unor astfel de măsuri pot începe să se resimtă mult mai târziu, iar războiul se află în stadiul de escaladare.
„Practic, atâta timp cât conflictul nu s-a încheiat, nu cred că Statele Unite își vor tăia complet orice posibilitate de dialog cu Federația Rusă. ”
În plus, Popescu amintește că pe plan internațional, față de alte state desemnate de Statele Unite ale Americii ca state-sponsor al terorismului, Rusia e membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.
„Desemnarea ar putea duce la ruperea relațiilor diplomatice între Federația Rusă și Statele Unite ale Americii, pentru că SUA nu mai păstrează ambasadele după închiderea misiunilor diplomatice. În Libia în anii ’80 nu aveau”, explică expertul consultat de Europa Liberă.
Situația României
Uniunea Europeană a adoptat până în prezent 6 pachete de sancțiuni menite să „slăbească baza economică a Rusiei” prin a o lipsi de resurse și de tehnologii necesare alimentării mașinăriei de război.
Sancțiunile luate de blocul comunitar acoperă membrii Dumei de Stat a Rusiei, dar și restricții impuse Moscovei la piețele de capital și de servicii financiare europene. O eventuală recunoaștere a activităților teroriste ale Rusiei ar duce și mai mult la reducerea schimbului de comerț și servicii dintre statele europene și Kremlin. Același lucru s-ar putea întâmpla inclusiv dacă UE refuză să adopte o asemenea măsură, însă SUA ar continua cu aceasta.
„Înscrierea Rusiei, dacă s-ar produce, ar afecta și relațiile sale cu statele terțe. Fiindcă statele și companiile care ar avea relații comerciale cu Federația Rusă ar intra și ele în mod secundar sub incidența sancțiunilor adoptate de Statele Unite ale Americii”, amintește Ștefan Popescu.
Cât despre România, MAE aproxima schimbul de comerț dintre București și Moscova la aproape 3 miliarde de dolari la finalul anului 2020, urmând ca acestea să depășească 3 miliarde în 2021. Mare parte din produsele importate din statul rus se rezumă la combustibili minerali, petrol și produse de distilare. O parte mai mică o constituie fierul, oțelul, cauciucul și fertilizatoarele. Pe fondul sancțiunilor, schimburile s-au redus considerabil.
„Trei miliarde nu înseamnă foarte mult, să fim serioși, nici pentru comerțul exterior al României nu este extraordinar. Comerțul bilateral era dominat de hidrocarburi, de materii prime. Acum cred că este nesemnificativ. România are o situație fericită, aș apune, față de alte țări europene”, afirmă Popescu.
Imaginile așteptării de zile întregi la Isaccea, în drum spre Ucraina invadată de Rusia
Însă pe plan geopolitic, statul român are graniță directă în Marea Neagră cu Federația Rusă, după ce aceasta a anexat ilegal Crimeea. Expertul român spune că numirea Rusiei ca „stat-sponsor” al terorismului ar crea și mai multe tensiuni între frontul estic al NATO și Moscova.
„O asemenea măsură ar radicaliza și ar face ca această vecinătate să fie și mai dificilă. De ce? Pentru că sunt convins că vor hiper-militariza zonele de frontieră – ceea ce deja au început să facă”, punctează el.
