Polonia și țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania – au declarat luna trecută că se vor retrage din convenție din cauza amenințării militare venite dinspre Rusia vecină, care a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.
Renunțarea la tratatul din 1997, la care au aderat mai mult de 160 de națiuni, va permite celor cinci țări să înceapă să depoziteze și să utilizeze din nou mine antipersonal pentru a le avea la îndemână în cazul unei agresiuni rusești.
Toate cele cinci țări au graniță comună cu Rusia, dar Finlanda are cea mai lungă graniță NATO cu Rusia.
Anunțul vine în momentul pe fondul eforturilor președintelui american Donald Trump pentru o încetare a focului în Ucraina. Eforturile sale sunt momentan blocate de lipsa de cooperare a Moscovei și de anunțul Kievului că vrea o renegociere a acordului privind mineralele rare.
Președintele american Donald Trump a amenințat Rusia cu noi tarife la produsele petroliere dacă Moscova îi blochează inițiativele privind încetarea focului în Ucraina şi a spus că liderul ucrainean Volodimir Zelenski se va confrunta cu „probleme mari, mari” dacă nu semnează un acord cheie cu Washingtonul.
Finlanda, Polonia și Țările Baltice sunt îngrijorate că încheierea războiului din Ucraina ar putea determina Rusia să se reînarmeze și să le vizeze pe ele.
Toate cele cinci țări au fost sub ocupație sovietică în timpul Războiului Rece. Finlanda a rezistat până în martie 1940, când a fost obligată să semneze un tratat de pace prin care ceda agresorului sovietic aproximativ 10 % din teritoriul național și 20 % din capacitățile sale industriale.
Orpo a spus marți, într-o conferință de presă, că nu există nicio amenințare militară imediată pentru națiunea sa, dar că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung pentru întreaga Europă.
„Retragerea din Convenția de la Ottawa ne va oferi posibilitatea de a ne pregăti pentru schimbările din mediul de securitate într-un mod mai versatil”, a spus el, citat de Reuters.
Premierul finlandez a declarat că Finlanda își va crește cheltuielile pentru apărare la cel puțin 3% din produsul intern brut până în 2029 și că până la acel moment cheltuielile vor crește cu aproximativ 3 miliarde de euro (3,24 miliarde de dolari).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
