- Meleșcanu s-a declarat indirect împotriva noului guvern de la Chișinău care o are în frunte pe proeuropeana Maia Sandu de la Alianța ACUM, formată din Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr. Ministrul de externe a spus că atunci când lucrurile se „încurcă” așa cum e cazul din R. Moldova, soluția e „întoarcerea la electorat” și că ideea alegerilor anticipate din 6 septembrie „nu ar fi o mare problemă“. Această „soluție” a fost avansată de vechiului premier Pavel Filip, vicepreședinte al Partidului Democrat patronat de Vladimir Plahotniuc.
- În R. Moldova se bat în acest moment două tabere, cea a a blocului Acum care s-a aliat cu socialiștii președintelui prorus Igor Dodon și cea a Partidului Democrat. Partidul Șor, aflat de asemenea în Parlamentul de la Chișinău, nu a intrat încă în această luptă pentru putere. Democrații refuză să plece de la guvernare, invocând o decizie a Curții Constituționale care le e favorabilă, în vreme ce majoritatea Legislativului a ales-o pe Maia Sandu ca prim-ministră.
- Uniunea Europeană mizează pe „guvernul legitimat democratic”, fără să fi nominalizat deocamdată numele Maiei Sandu, dar sugerând că ar fi vorba despre acest nou executiv. În comunicatul dat de cabinetul Dăncilă, după votul din parlamentul de la Chișinău, se precizează că „cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție negociată politic care să le asigure prosperitatea, continuarea reformelor și consolidarea parcursului proeuropean”. Implicit guvernul român are aceeași poziție ca Uniunea Europeană, poziție întărită și de Klaus Iohannis, care sublinia că lucrurile pot fi rezolvate „doar prin dialogul responsabil al tuturor forțelor politice”.
- Teodor Meleșcanu schimbă situația oarecum brusc sau în orice caz după ce Ministerul de Externe de la Moscova a „salutat” formarea noului guvern din R. Moldova, deci cel al Maiei Sandu. Totuși, nici această declarație nu era neașteptată, fiindcă emisarul Kremlinului pentru R. Moldova, Dmitri Kozak, a criticat dur refuzul Partidului Democrat de cedare a puterii către noul guvern. Într-o declarație citată de agenția rusă Taas, Kozak care a fost la Chișinău cu o săptămână în urmă pentru discuții pe marginea crizei politice, a mai lăudat blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, prorus, pentru „curajul și pragmatismul” de care au dat dovadă.
- În declarația de luni a diplomației moscovite se vorbește despre „disponibilitatea” Rusiei de a „colabora” cu noul guvern „ales democratic” în scopul „restabilirii relațiilor moldo-ruse reciproc-avantajoase în diferite sfere în conformitate cu prevederile Acordului de prietenie și colaborare din 2001”
- Ministerul rus de Externe este, de fapt, primul actor international care recunoaște noul executiv de la Chișinău. Moscova își marchează în acest fel sfera de influență pe care vrea să și-o mențină asupra spațiului fost sovietic. Până la un punct este abordarea în oglindă cu ceea ce au făcut Statele Unite în criza din Venezuela, când Donald Trump l-a recunoscut pe liderul opoziției ca președinte interimar la Caracas.
- Meleșcanu susține că “nu există instituția recunoașterii guvernului, există recunoașterea unui stat”, dar nu e clar dacă această declarație este împotriva recunoașterii Moscovei sau dacă la București există o altă strategie de abordare a crizei de la Chișinău.
- Rusia, la fel ca socialiștii moldoveni și blocul ACUM, are un obiectiv comun pe termen scurt: înlăturarea lui Vladimir Plahotniuc, oligarhul care deocamdată controlează aproape toate instituțiile statului. Pe termen lung, însă, Maia Sandu și alianța care a propulsat-o în fruntea guvernului s-ar putea să aibă probleme de conviețuire cu socialiștii proruși.
- „Lovitura de stat”, cum a numit Traian Băsescu deciziile Curții Constituționale de la Chișinău, vor fi studiate de Comisia de la Veneția, dar până atunci, mica republică de peste Prut rămâne terenul de joacă al oligarhului Vladimir Plahotniuc.
- UE o susține pe Maia Sandu, dar nu va avea instrumente să intervină ulterior. În același timp, noua prim-ministră de la Chișinău va fi taxată pentru alianța ei cu socialiștii pro-ruși mai devreme sau mai târziu
- Rusia s-ar putea să-și folosească în viitorul apropiat tradiționala strategie și să profite de criza din R. Moldova pentru a reveni aici prin mijloace pașnice, ajutând chiar la eliminarea din joc a lui Plahotniuc.
- În acest joc de șah complicat, României nu-i rămâne decât să urmeze calea Bruxelles-ului, dar faptul că ministrul Meleșcanu e nehotărât ar putea arăta, fie că Bucureștiul are alte informații, pe care n-a apucat să le discute cu oficialii UE, fie că politica externă autohtonă este incoerentă
De partea cui joacă România în R. Moldova? Și ce rol are Moscova
Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu a ieșit din zona neutră folosită oficial de România față de criza din R. Moldova și a intrat pe un teren alunecos, încercând să arbitreze meciul cu oligarhul Vladimir Plahotniuc. În același timp, Rusia își consolidează sfera de influență.
Cele mai populare articole
1
Facebook Forum