România aduce anual acasă sute de condamnați definitiv care au dispărut din țară înainte de pronunțarea pedepselor cu închisoare.
O analiză Europa Liberă arată că sunt repatriați pentru executarea pedepselor cei cu posibilități finaciare reduse.
Cei potenți financiar, care pot să plătească avocați costisitori, rămân în Italia, Grecia, Franța sau Belgia.
Fostul ministru al Justiţiei, Alina Gorghiu, cea care și-a făcut un țel din a aduce în închisorile românești fugarii condamnați, a declarat că, în 2023, peste 700 de persoane cu sentințe definitive au fost aduse în ţară și încarcerate.
În primele zece luni din 2024, alți 689 de fugari au fost aduși în țară, cei mai mulți din Marea Britanie (181), Germania (157) și Italia (100).
Cazul Steinmetz
Miliardarul Beny Steinmetz a fost eliberat și nu va fi extrădat în România, după cum a decis recent curtea supremă din Atena, Grecia.
Anterior, Curtea de Apel decisese extrădarea lui Steinmetz în România, unde are de executat o pedeapsă de cinci ani închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”. Acum, hotărârea a fost desființată.
Potrivit presei elene, Steinmetz a atacat decizia Curții de Apel și a susținut că a fost condamnat politic în România.
Condițiile din închisorile din România au fost și ele invocate de omul de afaceri israelian, o eventuală extrădare a sa fiind asociată cu tratamente degradante și inumane.
Argument desființat de CJUE
O altă apărare folosită de avocații lui Steinmetz a fost aceea că un judecător care l-a condamnat nu ar fi depus jurământul, iar acest lucru i-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil.
Instanța supremă din Atena nu și-a motivat încă decizia, dar avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a susținut încă de anul trecut că legislația europeană nu permite unei țări să refuze extrădarea unui condamnat care a fugit în altă țară numai pentru motivul că procesul‑verbal în care s‑a consemnat depunerea jurământului de către un judecător care a participat la condamnare nu mai poate fi găsit.
Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene poate fi consultată aici.
Europa Liberă a stat de vorbă cu mai mulți magistrați care au avut legătură directă cu procesele de extrădare din țările non-UE, precum și cu mandate europene de arestare.
Am încercat să aflăm care sunt motivele pentru care unii fugari reușesc să evite pedepsele primite în România și care ar fi soluțiile pentru a îmbunătăți cooperarea interstatală pe acest subiect.
Presiuni politice constante
Fiind în continuare în activitate, magistrații intervievați au obligația de rezervă, adică reținerea de a discuta cu presa.
În baza experienței lor, magistrații au relatat pentru Europa Liberă sub anonimat că principiul recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și încrederea reciprocă - care ar trebui să guverneze cooperarea judiciară în UE - „sunt tot mai des menționate, dar tot mai puțin respectate”.
„Decizia-cadru 2002/584/JAI a propus un sistem simplu de predare între statele membre, care să înlocuiască procedurile greoaie de extrădare. În prezent, ne-am întors de unde am plecat”, a declarat un magistrat care știe bine situația din Italia.
Același magistrat militează pentru crearea unui instrument nou, prin regulament, care presupune aplicare directă în toate statele membre.
În același timp, „există o majoritate a statelor membre care nu se plânge de ineficiența actualului instrument. Pentru noi, în relația cu Italia, cred că există două direcții de acțiune. Ar trebui continuată o presiune la nivel politic (de la ministru al Justiției la ministru al Justiției și de la guvern la guvern) pe tema fugarilor”, mai susține magistratul.
În Italia, nu toate Curțile de Apel au o problemă cu predarea românilor fugiți din țară. Doar cele din Napoli și din Bari, instanțe din sudul Italiei.
Magistratul mai susține că România ar trebui să-și modifice practica atunci când este autoritate de executare:
„Adică instanțele noastre să fie la fel de atente la drepturile fundamentale ale persoanelor solicitate și, mai ales, la riscul de tratamente inumane și degradante deoarece cel puțin Italia și Cipru figurează cu probleme în sistemul carceral.”
Închisori suprapopulate în mai toată Europa
Potrivit studiilor Consiliului Europei privind condițiile din închisori, în 2023, cu referire la gradul de ocupare al acestora, România se află, alături de Cipru, Franța San Marino și Belgia, în categoria de „peste 25% mai mare decât valoarea medie europeană”.
Grecia, care refuză să predea anumiți urmăriți internaționali români, este imediat în categoria următoare, gradul de ocupare din închisori fiind între 5% și 25% mai mare decât valoarea medie europeană.
Un alt procuror spune pentru Europa Liberă că, cel puțin în relația cu Italia, majoritatea mandatelor europene de arestare sunt puse în executare, dar probleme apar când cei condamnați sunt persoane cu bani.
El ne-a explicat că atât în legislația europeană cadru, cât și în legislația fiecărui stat semnatar există o serie de motive obligatorii de refuz a executării mandatelor, cât și o serie de motive facultative.
„Italienii” condamnați
În cazul Italiei, pentru o bună perioadă de timp, principalul motivul de refuz al extrădărilor a fost cel al condițiilor improprii din penitenciarele românești.
„În acest moment, instanțele italiene nu mai rețin acest motiv pentru a refuza punerea în executare a mandatelor de arestare. Înrădăcinarea în Italia este principala piedică în aducerea în țară a condamnaților”, spune un procuror sub condiția anonimatului.
În legislația italiană, dar și în cea românescă, se spune că, dacă o persoană are o reședință legală de mai mult de cinci ani, țara de reședință poate să refuze executarea mandatului de arestare și să dispună executarea pedepsei în Italia, de exemplu.
„Refuzul de predare în baza mandatului de arestare este mult mai ușor făcut de către instanțele străine în cazul persoanelor foarte potente financiar care își asigură asistență juridică foarte scumpă și foarte calificată”, arată procurorul.
Reședința fictivă timpurie
Unele persoane, români cercetați sau trimiși în judecată, își pregătesc rezidența mai mare de cinci ani în Italia.
„Își fac reședință fictivă în Italia, din timp. Când rămâne definitivă hotărârea de condamnare din România, ei au deja perioada prevăzută de legea italiană. Autoritățile italiene nu au niciun motiv sau interes să verifice realitatea prezenței respectivului la adresa declarată, pe teritoriul italian”, ne-a mai declarat magistratul.
Un alt magistrat a explicat faptul că sunt țări sau chiar instanțe cu care se cooperează mai bine, iar cu altele mai rău. În plus, nu doar României le sunt refuzați condamnații.
„Nu este numai cazul României să îi fie respinse solicitările de predare. Și spaniolilor le-au fost respinse de către Germania și alții mandatul european de arestare emis în vederea predării lui Carles Puigdemont, liderul separatiștilor catalani. Și Elveția a respins mai multe cereri prin care s-a solicitat extrădarea altor separatiști catalani condamnați definitiv. Li s-a întâmplat și olandezilor cu Emiratele Arabe în numeroase ocazii”, completează acesta.
Dosare abandonate
În caz particular, România are de respectat și o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
„În ceea ce privește România există și hotărârea CJUE în cauza Aranyosi și Căldăraru. Potrivit acesteia, instanțele de executare pot solicita României informații privind condițiile de detenție, iar dacă nu primește garanții suficiente, poate pune capăt procedurii de predare”, mai arată magistratul chestionat de Europa Liberă.
Care ar fi soluțiile pentru a îmbunătăți cooperarea în materia mandatelor europene de arestare? În cazul Italiei, o soluție ar fi verificarea persoanelor care își declară rezidența pe ultimii cinci ani în Peninsulă.
„România poate face verificări din timp și italienii să constate că persoana respectivă nu a locuit efectiv pe teritoriul Italiei în ultimii cinci ani. Astfel nu mai poate fi invocată prezența în Italia. Dar inițiativa trebuie să vină de la noi”, ne-a declarat un magistrat specializat pe jurispridența din Italia.
Alt procuror arată că „Spania a desființat postul de magistrat de legătura cu Italia deoarece nu mai era necesar, și a creat un post de magistrat de legătură cu Franța, pe care recent l-a extins și la Elveția, iar Olanda a înființat post de magistrat de legătură cu Emiratele Arabe. Altfel spus, demersuri pentru a stabili contacte directe cu autoritățile din țara respectivă”.
Condamnații bogați care „fac legea”
Revenind la cazul miliardarului Beny Steinmetz, el nu va fi extrădat în România, după cum arată decizia curții supreme de la Atena din luna martie.
Cetățean israelian și francez, Steinmetz a fost arestat pe 13 octombrie 2024, pe Aeroportul Internațional din Atena, în conformitate cu mandatul european de arestare emis pe 12 ianuarie 2021 de Curtea Penală de Apel Brașov.
Mandatul a încercat punerea în aplicare a unei pedepse de cinci ani de închisoare din iunie 2019 pentru fraudă și formarea unui grup criminal organizat. Steinmetz, în vârstă de 69 de ani, locuia temporar într-un hotel din Vouliagmeni.
În plus, nici practica judiciară elenă nu este unitară.
Pentru fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, condamnat la 10 ani și 8 luni închisoare pentru corupție, Grecia nu a pus în practică mandatul european de arestare.
În schimb, pe fostul deputat Nati Meyr, judecătorii din Atena l-au trimis în România. El a fost condamnat în 2017 la o pedeapsă de 11 ani de închisoare pentru șapte infracţiuni de înşelăciune, trafic de influenţă şi luare de mită.
Urmărită international, dar cu afaceri în Belgia
Nela Ignatenko, fostă Păvăloiu, fost consilier guvernamental și condamnată în dosarul „Ferma Băneasa”, în 2020, la cinci ani închisoare pentru infracțiuni de corupție, a fost localizată în Belgia.
În timp ce fotografia ei apare la categoria „Persoane urmărite” pe site-ul Poliției Române, Ignatenko a deschis pe 8 martie 2025 un centru „holistic” în localitatea Huldenberg din Belgia, unde vinde uleiuri esențiale.
Urmărita internațional face și masaj la prețul de 350 de euro pentru șase ședințe.
În aprilie 2024, o instanță din Franța a decis să nu-l extrădeze pe Al României Paul după ce judecătorii francezi au invocat compunerea nelegală a completului de judecată din România.
Mai exact, faptul că unul dintre judecători nu ar fi depus jurământul la învestirea în funcție, situație despre care CJUE a arătat că nu ar trebui să constituie un motiv de refuz al extrădării. Al României Paul are de ispășit o pedeapsă de trei ani și patru luni închisoare în dosarul Ferma Băneasa.
Pe 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice.
Depresia unui baron local
Ionel Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț, a fost condamnat în 2023 la șase ani şi opt luni pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă.
Fugit în Italia, fostul politician a susținut că suferă de depresie si că prezintă un risc ridicat de suicid, dacă va fi încarcerat în penitenciarele din România.
Astfel, autoritățile judiciare din Italia au cerut informații suplimentare despre condițiile din penitenciare, în special despre secția persoanelor cu probleme neuropsihice.
Arsene avea de cinci ani închiriată o locuință pe raza Curții de Apel Bari. În cazul său, instanța italiană a suspendat șase luni extrădarea fostului președinte al CJ Neamț, pe motiv că nu s-a convins de regimul de detenție din România.
Milionarii care-și permit apărări costisitoare
Puiu Popoviciu, un multi milionar care s-a stabilit la Londra cu puțin timp de a fi condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, nu a putut fi extradat în România.
În 2021, apărat fiind de Louis J. Freeh, fost judecător și director al FBI, Popoviciu a câștigat procesul de extrădare cu România.
„Am vorbit cu un procuror britanic care a fost implicat într-o oarecare măsură în cazurile lui Popoviciu și Adamescu. Mi-a spus că persoane de genul își iau cei mai buni avocați și practic «are playing the law»”, ne-a declarat un magistrat român.
De asemenea, Alexander Adamescu, fiul milionarului Dan Adamescu, a scăpat în 2024 de mandatul european de arestare emis în 2016.
El a fost trimis în judecată pentru presupusa mituire a unor judecători.
După ce a reușit în țară să-și anuleze mandatul de arestare, Adamescu nu a mai fost extrădat din Marea Britanie.
Fugarii României
- Paul Philippe Al României - Este urmărit internațional în baza unui mandat european de arestare emis de Curtea de Apel Braşov la 18.12.2020 pentru executarea pedepsei de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, complicitate la abuz în serviciu - pagubă: 9.523.769 euro. Acesta a fost localizat pe teritoriul Franţei - procedura fiind în curs - autoritățile franceze au solicitat sentinţa de condamnare - fond şi apel - tradusă în limba franceză, condiţii de detenţie şi alte informații legate de desfășurarea procesului penal. După o scurtă perioadă în care a fost deţinut în arest preventiv la Paris, a fost eliberat pe cauţiune.
- Bogdan Cornel Popa - la data de 6 octombrie 2022, Curtea de Apel Napoli a refuzat predarea și a dispus executarea pedepsei în Italia, pe motiv că persoana locuiește de cel puțin cinci ani pe teritoriul Italiei. Este încarcerat la Casa Circondariale „Montorio”, Verona, din 20 noiembrie 2022, în vederea executării pedepsei de 9 ani, 8 luni și 9 zile.
- Romeo Albu – mandat european de arestare emis de Tribunalul București la 19 mai 2022 pentru executarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat, dare de mită, spălare de bani. La data de 6 octombrie 2022, Curtea de Apel Napoli a refuzat predarea și a dispus executarea pedepsei în Italia, pe motiv că persoana, de cel puțin 5 ani, locuiește efectiv pe teritoriul Italiei. Pe 21 februarie 2023, executarea pedepsei era suspendată, Albu fiind în așteptarea fixării unui termen de către Tribunalul de Supraveghere din Napoli pentru a examina cererea depusă la 28 noiembrie 2022 în vederea înlocuirii pedepsei închisorii cu o pedeapsă alternativă din care să fie scăzut arestul domiciliar (7 septembrie 2015 – 25 iunie 2017).
- Florian Tudor – este urmărit internațional în vederea punerii în executare a mandatului de arestare emis în 2021 de Tribunalul București, pentru șantaj și instigare la tentativă de omor calificat. Tudor a fost arestat provizoriu de către autoritățile mexicane, în vederea extrădării către România la data de 27 mai 2021 şi este încarcerat într-un penitenciar de maximă siguranţă din Mexic. Procedura de extrădare este în curs.
- Avraham Morgenstern este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 12 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 15/2017 a Tribunalului București, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Morgenstern a fost arestat provizoriu de către autoritățile argentiniene, în vederea extrădării. În acest context, a fost întocmită și transmisă cererea de extrădare, aceasta fiind admisă de către statul solicitat. Hotărârea nu este definitivă, recursul declarat de persoana extrădabilă fiind în curs de soluționare, pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii.
- Sorin Beraru (Baror) – a fost solicitată statului Israel extrădarea în vederea executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 1671/2015, de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor. Extrădarea a fost refuzată de către statul Israel, nefiind îndeplinită condiția esențială a dublei incriminări, în sensul că, în Israel, la data comiterii faptei de către această persoană, fapta respectivă nu era incriminată.
- Dragoș Emil Săvulescu – împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel București un mandatul european de arestare din 2019, în vederea executării unei pedepse de 5 ani și 6 luni închisoare. Este acuzat de participare la un grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Autoritățile italiene au refuzat predarea, dispunând executarea pedepsei în Italia și procedând la adaptarea acesteia conform legislației italiene.
- Daniel Dragomir - Tribunalul București a emis un mandat european de arestare în vederea executării unei pedepse de 3 ani și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare de bani. Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile italiene având în vedere condiţiile de detenţie. La data de 21 februarie 2023, prin intermediul magistratului român de legătură în Italia, Tribunalul Bucureşti şi MJ au fost informate că autoritățile italiene solicită retransmiterea certificatelor emise de Tribunalul București, incluzând şi informațiile obţinute recent cu privire la reşedinţa şi codul fiscal din Italia ale lui Dragomir.
- Gino Mario Iorgulescu – este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 3 ani închisoare la care a fost condamnat de către Judecătoria Sectorului 3 București, pentru complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal și în vederea efectuării urmăririi penale pentru conducere unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și ucidere din culpă. Prin hotărârea din 31 mai 2022, Curtea de Apel din Milano a dispus ca cele două mandate de extrădare să nu fie executate, având în vedere „starea mentală” a persoanei solicitate, care nu îi permite o „participare conștientă” la proceduri.
- Marian Zlotea – împotriva sa a fost emis un mandat european de arestare de către Tribunalul București, în vederea executării unei pedepse de 8 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Predarea a fost refuzată de către autoritățile italiene, întrucât acestea nu au apreciat ca fiind suficiente condițiile de detenție asigurate de către autoritățile române. Tribunalul Bucuresti a transmis actele în temeiul Deciziei Cadru 2008/909/JAI pentru recunoașterea şi preluarea executării pedepsei, iar Curtea de Apel din Bologna are termen la data de 5 iunie 2023.
- Nela Ignatenko – în acest caz, corespondența a fost purtată pe cale directă între autoritățile judiciare implicate. A fost localizată pe teritoriul Belgiei, procedură în curs (mandat european de arestare – contact direct instanţa emitentă şi autoritățile belgiene). România a acordat garanții privind condițiile de detenție comunicate de către Administrația Penitenciarelor. Au fost solicitări de informații suplimentare din partea Belgiei. Actele sunt în lucru la Curtea de Apel Brașov.
- Aurel Gabriel Popoviciu – Curtea de Apel București a emis un mandat european de arestare pentru punerea în executare a pedepsei de 7 ani închisoare la care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și dare de mită. Mandatul a fost transmis autorităților din Marea Britanie, care au aprobat predarea sa în România la data de 12 iulie 2019. Ulterior, Popoviciu a câștigat procesul de extrădare cu statul român după ce a obținut rejudecarea dosarului la Curtea de Apel București.
- Alexander Bogdan Adamescu - împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel București mandatul european de arestare încă din 6 iunie 2016, în vederea judecării, pentru infracțiuni de corupție. Mandatul a fost înaintat autorităților din Marea Britanie. A fost dispusă predarea sa către autoritățile române, dar procedura nu a fost realizată efectiv, autoritățile britanice urmează să informeze autoritățile române în momentul în care apreciază că poate fi efectuată. Adamescu a scăpat în 2024 de mandatul european de arestare emis în 2016, el fiind trimis în judecată pentru presupusa mituire a unor judecători. După ce a reușit în țară să-și anuleze mandatul de arestare, Adamescu nu a mai fost extrădat din Marea Britanie.
- Ioan Neculaie – este urmărit internațional în temeiul mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Brașov, pentru executarea unei pedepse de 2 ani și 2 luni închisoare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor și ucidere din culpă. În urma localizării sale pe teritoriul Republicii Elene, a fost transmis mandatul european de arestare, predarea a fost admisă. Instanta a suspendat urmărirea internațională pentru a analiza posibilitatea să fi intervenit prescripţia, ca urmare a deciziilor CCR.
- Sorin Mircea Oprescu - arestat în Grecia, în temeiul mandatului european de arestare emis de către Tribunalul București pentru executarea unei pedepse de 10 ani și 8 luni închisoare pentru fapte de corupție. Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile elene, având în vedere condiţiile de detenţie şi posibilitățile de tratare a afecțiunilor de care persoana solicitată suferă.
- Antonina Radu – este urmărită internațional în vederea executării unei pedepse de 8 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și uzurparea funcției. În urma localizării sale în Republica Moldova, având în vedere faptul că acest stat nu își extrădează proprii cetățeni, Ministerul Justiției a transmis autorităților moldovene cererea de preluare a executării pedepsei.
- Benyamin Steinmetz – Curtea de Apel Brașov a transmis autorităților din Republica Elenă un mandat european de arestare, în vederea executării unei pedepse de 5 ani de închisoare, în urma localizării sale pe teritoriul acestui stat. Predarea a fost refuzată de către Gecia, autoritatea de executare din Republica Elenă apreciind că sus-numitul nu a beneficiat de un proces echitabil.
- Gabriel Sorin Strutinsky - Mandat de arestare emis la 7 iulie 2020 de Tribunalul Constanța, pentru executarea unei pedepse de 10 ani și 8 luni, trafic de influență. La 24 mai 2021, Curtea de Apel Bologna a refuzat predarea și a dispus executarea pedepsei în Italia, fiind în prezent încarcerat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
