La capătul unor ezitări de trei ani, fostul șef al Cabinetului tehnocrat își asumă lupta politică pentru alegerile europarlamentare, une va candida, cel mai probabil, pe liste comune cu cel mai tânăr partid din Parlament, Uniunea Salvați România.
Garnitura de politicieni din partidul lui Dacian Cioloș este alcătuită din foștii săi colaboratori din vremea în care a condus guvernul. Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătății vreme de șase luni în 2016, Dragoș Pâslaru, fostul ministru al Muncii, și Liviu Iolu, fostul său purtător de cuvânt.
Este așteaptată alegerea structurilor de conducere ale formațiunii, care nu vor fi completate conform statutului, în condițiile în care noua formațiune nu are filiale în toate județele țării.
Apariția pe scena publică a partidului Plus a stârnit controverse, în urma acuzațiilor că la înființarea formațiunii, pe parcursul unei proceduri greoaie și plină de contestări în instanță, ar fi fost implicat un fost securist, reșapat în timpul guvernării Năstase – 2000-2004, retras în ultima vreme în avocatură. Dacian Cioloș a fost criticat pentru că la momentul reacției la atacul privind prezența unui fost securist a spus că fiecare român ar fi avut relații cu Securitatea.
Dincolo de aceste controverse, care probabil se vor deconta în rândul numărului de simpatizanți, Dacian Cioloș se bucură de încredere. În sondaje este cotat cu sub 10% încredere, însă asocierea cu USR ar putea crește șansele unei alianțe PLUS-USR în competițiile electorale care vor urma.
Cele două partide sunt percepute ca reprezentante ale ceea ce este denumit pe scena publică din România „formațiunile care vor reînnoi clasa politică”. În privința realizărilor, politicienii ambelor partide sunt considerați cu potențial. Sunt asertivi pe scena publică, folosesc instrumentele de comunicare ale organizațiilor neguvernamentale, împrumutând acțiunea și discursul militanților civici.
PLUS, partidul care se lansează astăzi, este format din oameni considerați mai degrabă tehnocrați, experți în domeniile lor, cu studii și contracte în străinătate, buni vorbitori și delimitați la modul critic față de PSD, ALDE și, pe alocuri PNL. Cel mai probabil, li se adresează tinerilor activi, neangajați ideologic pe partea dreaptă sau stângă a eșichierului politic, dar a căror implicare urmărește schimbarea modului de a face politică
Nu este clară doctrina pe care o va avea noua formațiune, fiind așteptate lămuriri din partea lui Dacian Cioloș, în timpul discursului pe care îl va susține la reuniune. În timpul guvernării din 2016, cei care astăzi vor fi aleși în conducerea PLUS, au păstrat relații apropiate cu unii dintre membrii PSD, colegi de-ai lor în cadrul Cabinetului. Guvernul Cioloș s-a opus, în 2016, adoptării unor legi inițiate de PSD, care domina Parlamentul, de acordare de măriri de salarii și pensii. Le-au contestat la CCR, însă nu au avut câștig de cauză, iar împovărarea bugetului s-a produs. De asemenea, au militat pentru continuarea luptei îmotriva corupției, însă mai multe ordonanțe de urgență ale Guvernului Cioloș au deschis poarta recursului compensatoriu și a unor modificări la Codul penal referitoare la abuzul în serviciu.
Lansarea partidului PLUS de astăzi este un răspuns, de fapt, la marea dilemă electorală a anului 2016, când Dacian Cioloș a refuzat să candideze fie pe listele PNL, fie pe cele ale USR. Răspunsul său de la acea vreme, că va vota cu ambele formațiuni au scindat electoratul anti-PSD, iar rezultatul a fost actuala configurație din Parlament, cu PNL și USR adunând doar 30% din voturi.
Alegerile europarlamentare îl vor avea așadar candidat pe fostul comisar european al României pentru agricultură, Dacian Cioloș. Miza cea mare însă o reprezintă alegerile prezidențiale de la finele lui 2019, când nu este oficial dacă Dacian Cioloș va candida sau nu.Potrivit informațiilor din cercurile politice, Cioloș va candida cel mai probabil, urmând ca în turul al doilea să-l sprijine pe Klaus Iohannis, un candidat mai bine plasat în acest moment.
