Curtea Supremă a decis că procedurile de admitere în universități, care țin cont pe culoarea pielii sau originea etnică sunt neconstituționale. Politicile de „acțiune afirmativă” au fost mulți ani folosite pentru a crește șansele la educație ale afro-americanilor și ale altor minorități. Decizia vine la un an după o altă decizie conservatoare a Curții, care a anulat garantarea dreptului femeii la avort.
Președintele Curții Supreme, John Roberts, a scris în opinia majoritară că, deși acțiunea afirmativă a fost "bine intenționată", nu poate dura la nesfârșit și reprezintă o discriminare neconstituțională.
Multe universități „au considerat, în mod eronat, că la baza identității unei persoane nu stau testele, competențele pe care le-a dobândit sau lecțiile pe care le-a învățat, ci culoarea pielii sale. Istoria noastră constituțională nu tolerează acest lucru”, a adăugat judecătorul John Roberts.
Decizia a fost criticată dur de judecătorii progresiști care și-au consemnat dezacordul față de colegii lor conservatori.
Judecătoarea Sonia Sotomayor a acuzat majoritatea de la Curtea Supremă că nu vede segregarea din SUA. "Ignorarea rasei nu va egaliza o societate care este inegală din punct de vedere rasial", a scris judecătoarea într-o opinie separată.
Decizia Curții Supreme a fost primită cu satisfacție de republicani. „Este o zi mare pentru America”, „ne întoarcem la un sistem bazat pe merit”, a scris fostul președinte republican Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
De cealaltă parte, președintele Joe Biden a spus că e dezamăgit și a criticat decizia judecătorilor.
"Discriminarea încă există în America", a spus președintele SUA.
"Cred că universitățile noastre sunt mai puternice atunci când sunt diverse din punct de vedere rasial", a mai spus Joe Biden.
Barack Obama, primul președinte de culoare al Statelor Unite, s-a arătat mai temperat. Într-o postare pe Twitter el a scris că „discriminarea pozitivă nu a fost niciodată un răspuns complet la necesitatea de a construi o societate mai echitabilă, dar ea ne-a dat șansa să arătăm că merităm mai mult decât un loc la masă.”
Politicile de acțiune afirmativă, rezultate din Mișcarea pentru Drepturile Civile din anii 1960, au crescut numărul studenților de culoare, hispanici și nativi americani, dar au fost întotdeauna criticate de conservatori, care le consideră un „rasism inversat”.
Curtea Supremă s-a pronunțat în mai multe rânduri împotriva cotelor rasiale, dar a permis totuși universităților să țină cont și de criterii rasiale atunci când admit studenți.
Până la decizia din 29 iunie, Curtea Supremă a considerat „legitimă” căutarea unei mai mari diversități în universități, chiar dacă aceasta înseamnă încălcarea principiului egalității între cetățeni.
Hotărârea Curții Supreme e considerată de observatori o nouă înfrângere a progresiștilor în fața conservatorilor după ce, anul trecut, judecătorii au anulat garantarea dreptul femeii la avort.
