Profesorul de științe politice Radu Carp spune la one2one că decizia Curții Constituționale de a se raporta la respectarea Constituției de către Diana Șoșoacă este, în principiu, corectă.
În privința eliminării Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială de către Curtea Constituțională (CCR), însă, profesorul consideră că CCR „și-a adăugat anumite atribuții”.
Profesorul Radu Carp critică motivarea Curții Constituționale din care, spune el, lipsesc chiar trimiterile la propria jurisprudență.
„Pe fond, dacă ne uităm la problemă, vedem că ar fi putut să găsească în altă parte temeiul pentru a avea aceste atribuții, în principiile constituționale, pentru că, de exemplu, fidelitatea față de Constituție este un principiu constituțional care pe care Curtea Constituțională l-a aplicat de mai multe ori, de vreo zece ori”, explică profesorul Radu Carp.
Invitatul interviurilor one2one spune că, în cazul Dianei Șoșoacă, Justiția nu a acționat rapid.
Din acest motiv, ieșirile agresive ale eurodeputatei, fostă senatoare a României, au ajuns să fie sancționate abia la Curtea Constituțională – prin scoaterea demnitarei din cursa prezidențială.
Pe de altă parte, profesorul de științe politice Radu Carp explică ascensiunea partidelor Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și S.O.S. prin eșecul autorităților de a asigura servicii medicale și de educație în zone defavorizate – în special în cele din care mulți români au plecat în străinătate.
Cele mai importante declarații:
- despre decizia Curții Constituționale de a-i interzice eurodeputatei S.O.S. Diana Șoșoacă de a candida la alegerile prezidențiale din România: „Curtea trebuia să facă deosebire între manifestările în exercițiul funcției și în afara exercitării funcției. Și atunci, s-ar fi observat că doamna Șoșoacă devine extrem de violentă în limbaj, în afara exercitării funcției și nu au existat sancțiuni. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ar fi putut să intervină. Apoi Parchetul ar fi putut să intervină […] Problema este că Justiția și, în general, aceste instituții ar trebui să acționeze mult mai rapid.”
- despre obligația cetățenilor români a-și apăra țara, prevăzută de Constituție: „Eu am avut discuții cu tineri, care mi-a spus așa: «Domnule, n-avem nicio obligație!», «suntem în NATO» […] Ar trebui în primul rând, politicienii să spună, de exemplu, «domnule, aveți obligația că în caz de război, de a vă apăra țara».”
- despre ascensiunea partidelor populiste în România: „Zonele în care apare votul populist sunt acele zone în care Statul a eșuat, adică în orașe mici, în care oamenii nu prea au acces la spital […] Un alt aspect foarte interesant este că acolo unde lipsesc creșele și grădinițele există un vot masiv feminin pentru AUR. […] Și al treilea factor determinant în votul AUR este în Secuime. Adică în localitățile unde se votează masiv UDMR, restul votează masiv AUR.”
Radu Carp: Decizia CCR, motivată „catrastrofal”
Profesorul de științe politice de la Universitatea București critică argumentul jurământului de președinte invocat de Curtea Constituțională în motivarea deciziei din dosarul Dianei Șoșoacă.
În motivarea deciziei, luată cu majoritate de voturi de CCR, se menționează că deși „jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”.
Radu Carp spune că magistrații CCR ar fi trebuit să se raporteze mai degrabă la jurământul pe care Diana Șoșoacă l-a depus când a devenit senatoare a României, în 2020.
Ea s-a angajat atunci să apere „democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României”.
Radu Carp crede că, mai degrabă, magistrații de la CCR ar fi trebuit să coreleze în motivare susținerea Rusiei de către Diana Șoșoacă. El crede că judecătorii nu au avut curaj suficient pentru a folosi acest argument.
„Fidelitatea față de Constituție a doamnei Șoșoacă nu există. În schimb, există fidelitatea față de un alt stat, Federația Rusă […] Vă un exemplu: Pe 23 august, doamna Șoșoacă a organizat o școală de vară la care l-a invitat pe ambasadorul Federației Ruse și pe ambasadorul Venezuelei […] Ambasadorul Rusiei a spus că noi suntem prieteni, trebuie să fim prieteni cu rușii, că rușii ne-au eliberat. Doamna Șoșoacă a spus exact același lucru […] Asta înseamnă că tu, de fapt, nu ești fidel propriei țări, Constituției României, ci admiri un alt stat care e un stat agresor, condamnat de comunitatea internațională.”
De ce au crescut în ultimii ani AUR și S.O.S.
Profesorul Radu Carp a publicat în luna martie, alături de alți trei autori, studiul „Rolul factorilor socio-economici în explicarea ascensiunii populismului. Studiu de caz: Alianța pentru Uniunea României (AUR)”.
Studiul, care poate fi citit pe platforma researchgate.net, arată că ascensiunea populismului în România este cauzată de eșecului administrației de a asigura servicii de bază.
Profesorul de științe politice exemplifică: „Cunosc foarte multe cazuri, familii care s-au mutat din București și au descoperit că nu au bani să plătească și grădinița privată, pe lângă creditul la locuință. În acele zone, frustarea este maximă, nu din partea bărbaților, ci din partea femeilor care stau acasă să crească copiii. Și atunci votează masiv AUR”, spune Radu Carp.
După ce a studiat peste trei ani succesul AUR de la alegerile din 2020, cadrul didatic universitar crede că la scrutinul pentru desemnarea viitorului Parlament, de pe 1 decembrie, partidele populiste vor avea și mai multe mandate decât în 2020.
Acum patru ani, AUR a obținut aproximativ 10 la sută dintre voturi.
„Secretul stabilizării AUR la un anumit procent, cred eu, este faptul că au împins comunicarea dincolo de limitele raționale. În momentul în care comunici pe toate canalele posibile și imposibile, ajungi la o limită de saturație. Dacă ești prezent pe TikTok, cum au încercat ei cu succes această strategie, oamenii nu mai vor să te mai vadă. Chiar și oamenii fără studii, simpli”, explică profesorul Radu Carp.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
