Până în a doua jumătate a lunii august, bilanțul victimelor pe litoralul românesc este unul dramatic.
Între 4 iunie și 15 august, 16 persoane au murit înecate și au fost peste 50 de intervenţii legate de situații cu risc mare de înec.
Cu toate acestea, există turiști care se încaieră cu salvamari, pentru că nu le permit să intre în mare când e arborat steagul roșu. Turiștii intră în conflict și cu jandarmii.
La munte, doar în vacanța de Sf. Maria, peste 150 de persoane au avut nevoie de intervenția echipelor salvatorilor montani și aproape 30 au avut nevoie de spitalizare. Cea mai frecventă cauză a accidentelor a fost echipamentul nepotrivit, transmit salvatorii.
Virale au devenit și momentele în care turiștii coboară din mașini pentru a hrăni urși care se apropie de șosea, riscându-și chiar viața.
Sunt comportamente care alcătuiesc un tablou în care turistul român pare să nu mai fie dispus să respecte vreo regulă, chiar cu prețul propriei sănătăți sau vieți. În plus, devine agresiv cu cel care încearcă să îl avertizeze.
Europa Liberă a întrebat salvamari, salvamontiști și psihologi, ce anume lipsește, de ce turistul nu vrea să mai audă de reguli, inclusiv de cele făcute să îl protejeze.
Nicolae Crușoveanu a fost salvamar la Eforie Sud până în 2010 și spune că disputele dintre turiști și salvamari au existat dintotdeauna, dar foarte, foarte rar se ajungea la incidente fizice:
„Conflicte verbale erau destule. Aceeași poveste ca și acum: «n-am dat banii să vin la mare, să stau pe mal. Eu vreau să fac baie, eu răspund de viața mea.» Dar acum s-a ajuns la violență.”
Fostul salvamar spune că, cel mai adesea, turiștii care intră în apă în ciuda steagului roșu își supraevaluează de multe ori abilitățile de înotători.
Vreau să fac baie. Nu am dat o grămadă de bani ca să stau pe mal.
„Au impresia că știu să înoate, că știu să se descurce. Au o doză de adrenalină care le dă siguranța că ei știu”, spune Nicolae Crușoveanu.
Coordonatorul salvamarilor de pe plajele din Mamaia și Constanța spune că unii turiști preferă să riște decât să asculte de salvamari.
„Spun că au venit în concediu şi că nu au dat o grămadă de bani ca noi să îl ţinem în afara apei, spun că o fac pe proprie răspundere, că îşi asumă [...] Sunt însă mulți care ne iau la mișto sau vorbesc urât.”
Europa Liberă a invitat cititorii să ofere propriile explicații pentru indisciplina riscantă a turiștilor.
De ce unii români intră în marea agitată deși salvamarii au arborat steagul roșu?
Andreea Dru - Veșnica sfidare a autorității, indiferent dacă e viața in joc.
Daniel Toldas - În România „fac ce vreau” primează în fata siguranței vieți.
Radu Preda - Din același motiv pentru care nu poarta centura de siguranță și nu își protejează nici copiii.
Ristache Lucia - Dacă s-ar da niște amenzi serioase, să-i usture la buzunar, s-ar învăța minte. Mulți români au nevoie să fie disciplinați cu biciul.
Inițiative au existat, dar au eșuat
Indisciplina riscantă a turiștilor nu e un fenomen nou. În 2015, mai multe asociații de salvamari solicitau înființarea unei așa-numite Poliții a Plajelor. Structura ar fi putut amenda turiștii care ignoră avertismentele salvamarilor, în condițiile în care salvatorii nu pot sancționa comportamentele riscante sau agresive. Ideea a rămas nerealizată. În 2023, un proiect de tipul Poliția Plajelor nu există.
În 2022, SMURD a trimis pe plaje geamanduri în formă de cruce care să îi sperie pe turiștii care se avântă riscant în marea periculoasă. Geamandurile au fost amplasate inițial la Eforie și Vama Veche.
Salvamarii și turiștii au considerat că forma și mesajele sinistre de pe acele geamanduri în formă de cruce nu sunt inspirate. Inclusiv reprezentanți ai Bisericii au criticat inițiativa de descurajare în acest fel a turiștilor nedisciplinați. Proiectul a fost abandonat.
La munte, ca la mare
La rândul lor, salvatorii montani spun că au destul de frecvent probleme în a-i convinge pe turiști să meargă în siguranță pe munte. Mulți turiști nu sunt echipați cum trebuie sau intră pe trasee interzise, în ciuda unor riscuri despre care au fost informați, cum ar fi pericolul de avalanșă.
Alpinistul Titus Crăciun este salvator montan la Serviciul Salvamont Cluj. El spune că turiștii atenționați de salvatori reacționează destul de frecvent cu agresivitate verbală și a fost nevoie de câteva ori de intervenția poliției.
„Pe banii mei, pe timpul meu, pe «locul meu de joacă», fac ce vreau eu și nu accept de la nimeni niciun sfat”, descrie Titus Crăciun replica generică a turiștilor care vor să meargă pe munte chiar în condiții riscante.
Titus Crăciun spune că acest comportament indisciplinat al turiștilor a explodat în timpul pandemiei și în perioada care a urmat.
Salvatorul montan avertizează că turiștii indisciplinați nu își schimbă comportamentul doar prin discuții, câtă vreme nu plătesc pentru nerespectarea unor reguli elementare.
„În țările occidentale, dacă accidentele în zona montană se produc exclusiv din vina turiștilor, aceștia primesc amendă sau plătesc serviciile de intervenție. E vorba de mii de euro. În mod normal, societatea nu ar trebui să deconteze pentru cineva care se expune voit unor riscuri despre care a fost informat”, adaugă Titus Crăciun.
Cei care nu respectă regulile trebuie să suporte consecințe, altfel se popularizează comportamentul anti-autoritate.
Tendința de a nu respecta regulile și a deveni agresiv cu cei care încearcă să le impună este una de fond în societatea românească de azi, spune profesorul universitar Daniel David, autor al volumului „Psihologia Poporului Român.”
„În faza de emancipare ești tentat să îți exprimi vocea, părerile, să vrei să fii tu ascultat și nu mai ești atât de sensibil la reguli și la autoritate. Din păcate, acest lucru vine și pe fondul în care instituțiile în această țară n-au fost niciodată puternice.”
Daniel David e de părere că soluția pentru limitarea comportamentelor agresive la adresa autorității este intervenția fermă.
Cei care intră în apă, deși nu au voie, spune Daniel David, trebuie să simtă consecințe, iar aceste consecințe trebuie popularizate. Altfel se popularizează doar comportamentul care neglijează regulile și tot mai mulți îl vor adopta, în lipsa sancțiunilor.
În plus, regulile trebuie să fie aceleași peste tot și pentru toți, avertizează Daniel David.
„Dacă pe plaja A, când steagul roșu e arborat, autoritatea este mai «flexibilă», iar pe plaja C regulile sunt mai dure, oamenii văd că nu există o regulă sistematică. Și atunci își aleg regula care le convine sau se revoltă: de ce pe plaja A se poate intra în apă și pe plaja C nu se poate?”
