Momentul a fost marcat de Romeo Tiberiade, liderul Partidei Romilor din Craiova, printr-un live pe Facebook, în care a mulțumit primăriei locale și a arătat bucuria oamenilor, care strigau „A venit lumina!”
„Oamenii sunt încântați pentru că există această minune la ei pe stradă, dar minunile le fac tot oamenii”, spune Tiberiade din spatele camerei.
Peisajul politic al Craiovei
Principalii candidați la primăria Craiovei sunt deputatul Lia Olguța Vasilescu (PSD), deputatul Nicolae Giugea (PNL) și avocatul Lucian Săuleanu (USR).
Vasilescu a mai câștigat funcția de primar de două ori până acum, în 2012 și 2016, dar a părăsit politica locală în favoarea celei naționale, odată cu numirea în funcția de ministru al Muncii.
Săuleanu a mai candidat în 2016 ca independent, iar Giugea a mai fost primar în două localități din județul Dolj, pe lângă alte funcții deținute în administrația centrală.
Dincolo de cele trei partide principale, la Craiova mai este de luat în seamă și candidatura fostului primar Antonie Solomon.
În ciuda condamnării la închisoare din 2013 pentru luare de mită și a promisiunii de a nu reveni în viața publică, Solomon s-a răzgândit. Este la al șaselea partid care îl susține într-o cursă electorală, Partidul Ecologist Român.
„Cu toate problemele lui, Antonie Solomon se bucură în continuare de popularitate în Craiova. Dar cred că avantajul în această cursă îl are Lia Olguța Vasilescu”, explică pentru Europa Liberă Simona Cârlugea, fost jurnalist local la Craiova.
La alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis a câștigat în Craiova. La europarlamentare, cele mai multe voturi le-a avut USR.
„USR însă nu a știut să profite de moment și a pus un candidat slab, fără notorietate, în ciuda profesiei sale de avocat. Iar PNL nu a știut să își reformeze filiala locală după ce a pierdut europarlamentarele în fața unui partid care exista de doar doi ani”, subliniază Cârlugea.
În consecință, „Craiova are o problemă de opoziție”. USR și PNL nu s-au înțeles asupra unui candidat comun, iar alegerile într-un singur tur le dezavantajează prin fragmentarea votului.
„Alegerile trecute erau momentul în care Craiova putea scăpa de ștampila de oraș de baron”, explică fostul jurnalist local.
Problemele orașului Craiova
„De treizeci de ani auzim în campanie că fiecare candidat vrea să dezvolte orașul, dar proiecte concrete nu sunt enunțate”, afirmă Simona Cârlugea.
La rândul său, arhitectul Horațiu Buzatu spune pentru Europa Liberă că „orașul se urâțește, calitatea vieții e mai proastă, furnizarea de electricitate sau apă devine deficitară, iar dezvoltarea imobiliară este haotică”.
Deși notează reabilitarea centrului istoric - zona negustorilor lipscani, care a supraviețuit demolărilor comuniste - drept un punct pozitiv al administrațiilor trecute, Buzatu subliniază că „e o zonă de interes, dar dincolo de șapte sau opt cârciumi de succes nu sunt magazine de firmă sau spații de expoziții. În Occident, o expoziție de fotografie sau o galerie de artă e mai frecventă decât un bar de condiție îndoielnică în Craiova”.
Arhitectul acuză instituția Primăriei pentru această situație, care nu a mai elaborat un Plan Urbanistic General și funcționează după cel elaborat înainte de Revoluție. Singurele adaptări ale Planului au fost realizate prin celebrele Planuri Urbanistice Zonale, despre care Buzatu afirmă că „sunt în mâinile mafiei dezvoltatorilor imobiliari”.
O tendință pe care Buzatu a observat-o în Craiova este îndesirea blocurilor. Deși termenul datează de pe vremea comunismului, fenomenul se manifestă în continuare prin eliberarea unor autorizații de construcție de blocuri „oriunde se găsește un spațiu liber”.
„Astfel, locurile de parcare devin și mai puține, rețelele de distribuție devin suprasolicitate. Și totul pentru că serviciile de urbanism ale primăriei sunt subdimensionate, iar oamenii de acolo nu sunt profesioniști, ci angajați pe linie de partid”, conchide arhitectul.
Climatul economic
„Craiova depinde foarte mult de un singur investitor - Ford. Sunt 6.000 de angajați, deci 6.000 de familii au venituri de la această companie”, subliniază Simona Cârlugea.
Apariția uzinei Ford a determinat și nașterea unei industrii orizontale concentrate tot în jurul ei. În rest, sectorul IT mai este prezent în topul investițiilor.
„Per total sunt foarte puțini investitori, iar cauza principală o reprezintă lipsa infrastructurii, o problemă de care suferă și Ford. Craiova nu are legătură directă cu nicio autostradă. Există și parcuri industriale la marginea orașului, dar nu au reușit, în principal tot din acest motiv, să atragă firme”, explică Cârlugea.
În plus, Craiova este un oraș cu o pondere mare a bugetarilor în forța de muncă. „Am făcut o analiză recent și am descoperit că, în anii 2000, erau 200 de angajați la Primărie. Acum sunt 600 doar acolo, și asta fără instituțiile subordonate luate în calcul”, spune fostul jurnalist.
Arhitectul Horațiu Buzatu e de părere că „o instituție a Primăriei e văzută ca un posibil loc de muncă pentru persoanele apropiate partidului”.
Așa își explică unele situații întâlnite în Craiova, precum „lipsa de preocupare pentru un transport local modern și ecologic” sau faptul că „în treizeci de ani nu a fost construită nicio școală, grădiniță sau niciun liceu în Craiova”.
„În orașul Craiova mai sunt școli cu toaleta în curte, majoritatea nu respectă normele ISU sau DSP, iar la cele racordate la termoficare este dată căldura după programul unui adult aflat la serviciu, nu al unui copil în clasă”, afirmă Buzatu.
Sistemul sanitar
De la Revoluția din 1989, în Craiova nu a fost construit niciun spital nou - nici de către autoritățile locale, nici de cele centrale, de la București.
Unele spitale au fost extinse cu secții externe, așa cum este cazul Spitalului Municipal din Craiova. „E un spital frumos, modern și curat, dar ce ne lipsește este un spital de copii”, afirmă Simona Cârlugea.
Medicul ATI Alice Drăgoescu vede și ea unele progrese, dar prin comparație cu alte orașe din țară le cataloghează drept insuficiente, mai ales din perspectiva absorbției fondurilor europene.
„Nevoile de sănătate ale populației - nu numai din Craiova, ci din regiune - nu sunt acoperite adecvat. Și orice demers se blochează așa cum se întâmplă în România. Sunt prea multe frâne birocratice”, spune Drăgoescu.
Medicul acuză schimbările frecvente de management la spitale, subfinanțarea serviciilor medicale și personalul insuficient. „La mine în secție (ATI, Spitalul Județean Craiova) ar mai fi nevoie de cel puțin 10 medici și 20 de asistente, iar deficit mare avem și la personalul tehnic”, spune aceasta.
Soluția? „Craiova are nevoie de angajări pe criterii de competență și de o mai bună organizare”, afirmă Drăgoescu.
Spitalul Regional Craiova, anunțat în urmă cu patru ani și prevăzut a fi construit cu fonduri europene în parte (150 de milioane euro din totalul de 590 de milioane) a ajuns abia în stadiul de licitație pentru proiectare.
Niciun spital din Craiova, inclusiv din cele aflate în subordinea primăriei, nu se regăsește în top 10 spitale din România la capitolele transparență, servicii medicale sau curățenie, conform datelor culese de la pacienți prin mecanismul de feedback și analizate de Observatorul Român de Sănătate.
În schimb, Spitalul Județean, este primul în topul dezinteresului față de pacient, conform acelorași date.
O amenințare constantă la adresa sănătății populației este groape de gunoi a orașului.
„Craiova este singurul oraș din România care are groapa de gunoi în teritoriul administrativ al său. În linie dreaptă, între groapa de gunoi și Water Park, cu care se laudă autoritățile, sunt doar 500 de metri”, constată Cârlugea.
Europa Liberă a solicitat interviuri candidaților PSD, PNL și USR. Interviurile vor fi publicate pe măsură ce ele vor fi acceptate de candidați.
Facebook Forum